«Bisfenol A» cel mare şi teribil
"Bisfenol A" cel mare şi teribil
Această substanţă face parte din compusul sticlelor pentru copii şi se aplică pe stratul interior al cutiilor pentru conserve şi al cutiilor pentru băuturi, ea poate fi găsită în adezivi de construcţii, piese auto şi CD-ROM. Prin ce este periculos bisfenolul şi cum să reducem cantitatea acestuia în casa dvs.?
Recent, revista americană influentă pentru consumatori „Consumer raport”, care protejează sănătatea şi mediul înconjurător, a publicat un articol despre bisfenol A şi efectele sale nocive asupra sănătăţii.
Este vorba despre produse chimice sub formă de granule de culoare albă, care pentru prima dată au fost sintetizate în 1891 de chimistul rus Alexandru Dianin. Bisfenol A a fost obţinut prin condensarea fenolului cu acetonă în prezenţa diferitelor catalizatori, în special, acid clorhidric.
Astăzi, bisfenol A este utilizat pe scară largă în industria de mase plastice. Acesta este folosit pentru a crea un plastic dur, policarbonat, din care se produce un număr foarte mare de produse moderne, cum ar fi: sticle pentru copii, sticle pentru apă şi recipiente pentru băuturi, containere pentru ambalarea produselor. Bisfenol A şi alţi bisfenoli sunt utilizaţi pe scară largă în producţia CD-urilor, pieselor auto, fabricarea diferitor acoperiri, adezive, materiale, care înlocuiesc metal, sticlă şi lemn. Bisfenol A este implicat în producerea gudronului, vopselelor şi lacurilor. Deoarece bisfenol A se referă la fenoli (hidrocarburi aromatice), acesta îşi găseşte aplicarea în medicină şi în veterinarie ca un antiseptic.
După cum puteţi vedea, domeniul de aplicare al acestuia este enorm, fiecare casă conţine, cel puţin, un produs, care include bisfenol A.
Aproximativ, în fiecare an în lume se produce 2,8 milioane de tone de această substanţă chimică.
Încă în 1936 a fost descoperit că structura bisfenolului A este foarte asemănătoare cu hormonul feminin "estrogen" şi, de fapt, este un analog sintetic.
Această substanţă duce la afectarea fertilităţii, accelerează îmbătrânirea sexuală, afectează creierul şi, de asemenea, promovează dezvoltarea unor tipuri de cancer, măreşte riscul apariţiei sindromului Down la fetus. Dar, cel mai negativ este faptul că, bisfenolul se acumulează în corpul uman pe parcursul folosirii lui.
Până în prezent nu există nici o normă universală acceptată, chiar şi relativă, referitor la un minim admisibil de bisfenol A, în ciuda faptului că nimerirea acestuia în organism nu poate fi exclusă. Nici un minister de sănătate din lume nu a stabilt, în mod oficial, normele minime de bisfenol A şi nu l-a introdus în lista substanţelor cancerogene. Firmele, producătoare de ambalaje fără această substanţă, au atras atenţia publică la bisfenol. La rândul lor, producătorii materialelor plastice tradiţionale prin toate căile, inclusiv finanţarea cercetărilor, încearcă să minimalizeze pericolul bisfenolului.
Ecologiştii cred că, dacă cineva ar putea face într-adevăr ceva, aceii sunt consumatorii.
Boicotul în masă a produselor, care conţin bisfenol A, va determina producătorii să găsească o alternativă. Pentru a convinge populaţia, sunt necesare dezbateri, conferinţe de presă cu participarea medicilor, publicaţii în presă. Un rol important ar juca etichetarea specială pe containere toxice. Şi atunci producătorii vor găsi soluţii alternative.
Cum să reducem efecte nocive:
Stăruiţi-vă să nu încălziţi alimente în ambalaje din plastic în cuptor cu microunde, în special, cel vechi şi zgâriat. Regulat, cel puţin o dată pe an, schimbaţi sticle pentru alimentaţia copiilor şi nu folosiţi veselă deteriorată.
135