Căpșuna iubește cetina

Odată cu sosirea primăverii, după ce trec înghețurile, înlăturați frunzele uscate, afînați solul cu îngrășăminte și după ce încep să crească frunzulițe noi, acoperiți căpșuna cu un strat de cetină (ace uscate) de 5 cm. Peste cetină nu va crește iarba, la irigare, solul nu se va împietri, va dispărea necesitatea irigării multiple și afînării solului pe parcursul verii. Pe timp ploios, căpșunele se află pe cetină, nu pe sol, și rămîn curate. Pînă la sfîrșitul recoltei toate grijile țin de irigare (uneori cu îngrășăminte) și rărirea tufelor. Lăsați cîte 1-2 mustăți la tufă. După recoltare, înlăturați cetina (nu trebuie să o îngropați – se înăcrește solul), udați cu soluție de permanganat de potasiu, uscați și păstrați acele în saci de hîrtie pînă la următoarea primăvară. Cetina poate servi 3-4 ani fără să adăugați ace proaspete.

Nu trebuie să vă temeți de efectul de acidulare. Căpșuna suportă bine solurile slab acide și chiar rodește mai bine. Cît privește dăunătorii, pentru combaterea lor e mai potrivită cetina de brad – e mai scurtă și mai țepoasă.

În timp, cetina devine mai moale. De aceea, ea se reînnoiește periodic. Acest lucru se face mai bine înaintea coacerii fructelor, cînd sub greutatea lor tufele se lasă în jos. Cetina este culeasă în pădure, pe timp uscat sau e uscată în saci. Dăunătorilor nu le place anume cetina uscată și țepoasă.

Sursa: vk.com/my.dacha