ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Ce a rămas de la Marea Roşie?



Ce a rămas de la Marea Roşie?

 

Egiptul este una dintre cele mai populare ţări printre turiştii din Rusia şi Ucraina. Şi  nu este vorba doar despre disponibilitatea foilor de drum. O atracţie prezintă ţara înseşi, cultura unică a Egiptului, monumentele antice uimitoare, şi principala atractie a ţării -  Marea Roşie ...

O excursie în Egipt permite să combinăm afacerile cu plăcerea. Poalele Marilor Piramide ar trebui să viziteze fiecare - cel puţin o dată în viaţă. Fiecare trebuie să se atingă de coloanele Karnak, să coboare în mormântul lui Tutankhamon, situat în Valea Regilor. Oricare ar trebui să vadă unul dintre cele mai frumoase oraşe de pe planetă - Alexandria ... Iar Marea Roşie este în afara concurenţei. Noi suntem obişnuiţi să admirăm lucruri, făcute de om, iar ea prezintă o creaţie a  Mamei Natura. Şi este demnă de admiraţie nu mai puţin, decât piramidele maiestuoase.

Ţara înseşi lasă o impresie controversă. Totuşi pentru europeni, Africa de Nord este un amestec de culturi, o poartă de acces în misterioasa lume musulmană, o familiarizare cu o altă filosofie, o abordare diferită a vieţii. Iar marea, care scaldă Peninsula Sinai şi ţărmurile Egiptului, întotdeauna provoacă o atitudine lipsită de ambiguitate. Este cea mai strălucitoare, cea mai pitorească, cea mai expresivă mare de pe Pământ. Şi în acelaşi timp cea mai populată şi cea mai sărată, dacă vom lua în vedere mările deschise ale Oceanelor lumii (Marea Moartă totuşi este un lac).

Ce a rămas de la Marea Roşie?

În primul rând, animalele din Marea Roşie. Un sfert din toate speciile de fiinţe vii, care populează Oceanele lumii, se găseşte aici. După bogăţia şi varietatea florei şi faunei Marea Roşie întrece faimoasa Bariera de Corali din largul coastei de nord a Australiei. Aici, în largul coastei Egiptului, vieţuieşte un număr foarte mare de peşte de corali, murene, delfini, balene ucigaşe. În largul coastei din Sudan există rechini (inclusiv cei mari şi periculoşi pentru om, deşi atacurile acestor animale de pradă asupra omului sunt extrem de rare – rechinii din Marea Roşie au altă pradă suficientă). Nu e de mirare, că Marea Roşie a devenit un loc preferat pentru daiver-ii - entuziaştii scufundărilor maritime.

Uimeşte şi diversitatea coralilor. Coralii vii formează colonii întregi, acoperând spaţii întinse din zona costieră. Anume aici, se manifestă flamboaianţa vieţii. Coralii servesc drept refugiu pentru un număr imens de locuitori de mare - nevertebrate, crustacee, peşti, mamifere ...

Bogăţia florei şi a faunei din Marea Roşie este datorită locaţiei geografice unice. Două treimi din suprafaţa mării se extinde în zona de climat tropical (o treime - în zona subtropicală). În mare nu se revarsă nici un râu. Singura sursă de apă din Marea Roşie este curentul maritim, care penetrează din Golful Andaman prin strâmtoarea Bab el Mandeb în sud. Mai mult, curentul de intrare  este de trei ori mai puternic, decât  curentul de ieşire. Nivelul apei în mare este susţinut prin evaporare intensivă. Şi timp de 15 ani apa din Marea Roşie este complet reînnoită.

Lipsa de râuri revărsate, principala sursă de poluare, duce la faptul, că Marea Roşie, pe bună dreptate, poate fi considerată cea mai curată din lume. Transparenţa apelor sale impresionează puternic, la fel ca şi varietatea nuanţelor - de la verde pal până la ultramarin profund. Această mare este irepetabilă, unică. Într-adevăr, un paradis…

Dar ecologiştii bat alarmă. Ultimii patruzeci de an flora şi fauna din Mărea Roşie au suferit pierderi mari. Şi desigur, vina o poartă omul.

Influenţa antropologică asupra situaţiei ecologice în Marea Roşie a fost menţionată încă de Jacques-Yves Cousteau. Primele excursii pe vasul de cercetare "Calypso" lângă malurile Sudanului în prima jumătate a anilor 50 şi expediţiile din anii 70 au arătat că, doar într-un deceniu şi jumătate în mare au apărut semne clare de contaminare. Din rău în mai rău. În ultimii patru decenii fauna Mării Roşii a diminuat considerabil. Potrivit celor mai optimiste estimări, numărul de rechini s-a redus de patru ori. Unele specii de animale (de exemplu, coralii) s-au redus de până la zece ori.

Alarma, ridicată de Cousteau în anii 70, a fost sprijinită de guvernul Egiptului. În Marea Roşie a fost complet interzis pescuitul comercial. Au fost anulate planurile de construcţie a întreprinderilor industriale în zona de coastă. A fost impusă o interdicţie totală asupra producţiei şi exportului de corali, precum şi a cochililor de moluşte marine.

Dar situaţia se deteriorează într-un ritm în creştere. Interdicţii nu sunt suficiente, sunt necesare măsuri radicale. Interdicţia de exploatare şi exportul coralilor operează la nivelul vamal. Totodată nimeni nu controlează prada privată în zona de coastă (sau acest control este efectuat în mod formal şi superficial). În oraşe din Marea Roşie nu există întreprinderi industriale, dar ... în staţiunea Hurghada, pentru nevoile construcţiei locale funcţionează fabrica de ciment (conform unor rapoarte, chiar două fabrici).

Care este cel mai mare pericol pentru Marea Roşie? Prima şi cea mai gravă ameninţare - ruta din Suez prin Golful Andaman. La 20 iunie a acestui an în urma unui accident cu vas petrolier în Marea Roşie s-a revărsat o cantitate necunoscută de petrol. Autorităţile au declarat că petrolul este déjà eliminat, şi după două săptămâni în Hurghada şi zona înconjurătoare parcă nu ar fi fost nici urme de petrol. Cu toate acestea, turiştii, care au vizitat Egiptul, dezmintă aceste informaţii.

A doua sursă de risc este turismul însuşi. Dezvoltarea rapidă a infrastructurii în Hurghada, Sharm El-Sheikh (unde, apropo, situaţia cu mediul este mai bună, deoarece în această parte a mării nu există nici un transport maritim comercial intensiv) şi zona înconjurătoare, care include o serie de întreprinderi mici şi mari - hoteluri, restaurante, magazine. Iar aceasta înseamnă construirea caselor şi drumurilor, transportarea materialelor de construcţii şi a mărfurilor. În cele din urmă, turismul - milioane de turisti, lăsând în urma lor munţii de gunoaie menajere, care în cele din urmă nimeresc cumva în Marea Roşie.

A treia sursă de poluare ar putea fi numiţi ... locuitorii indigeni din aceste locuri. Populaţia deşertului Nubian – beduinii -  tradiţional vânează moluşte în zona de coastă a Mării Roşii. Ei continuă să fac acest lucru şi astăzi - în ciuda interdicţiei legislative. Totodată, împreună cu cochiliile folosite, beduinii aruncă în mare şi reziduurile menajere. Şi acest lucru este trist, pentru că o mare parte din gunoi sunt materiale plastice. Pungi, sticle, ambalaje.

La prima vedere, problema pare a fi nesemnificativă. Câţi beduini trăiesc pe malul Mării Roşii în comparaţie cu câmpia de inundaţii a râului Nile, care este  supraaglomerată? Cu toate acestea, poluarea  mării ia o întorsătură catastrofală. Pentru a evalua amploarea dezastrului, puteţi face o călătorie cu autobuzul de la Hurghada la Cairo sau Luxor. Tot deşertul de-a lungul drumului este plin cu saci de plastic şi sticle. Milioane de pachete. Zeci de milioane! Iar marea se află la un kilometru de drum.

Situaţia este atât de gravă, încât guvernul egiptean a interzis vânzarea şi utilizarea ambalajelor din plastic, forţând comercianţii să utilizeze hârtie în loc de pungi de plastic ...

Astăzi, aproape de zonele turistice în Marea Roşie plutesc  insule întregi pe jumătate scufundate din deşeuri de plastic. Acest material în condiţiile naturale practic nu se descompune. Purificarea mării este ocupaţia, care necesită un volum mare de lucru şi este extrem de costisitoare. Cu toate acestea, nu există o altă soluţie, decât colectarea gunoiului. Omenirea încă nu ştie cum să scape de materialul din plastic, plutind în apa de mare...

Întrebarea - ce a mai rămas de la Marea Roşie, cu siguranţă, trebuie să fie reformulată. Au rămas, desigur, multe. Însă ce va rămâne după noi? Oare  vor vedea urmaşii noştri pe delfinii în joacă sau o impetuozitate a culorilor în recife de corali? Răspunsul, deocamdată, nu există.

 

Sursă

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 01 septembrie 2010 14:30
Vizualizări: 11089

Citiţi de asemenea

În iunie 2020, în Naryan-Mar din permafrost s-a dezghețat o corabie antică cu o lungime de aproximativ 10 m. Despre fapt...
421
„Viorica-Cosmetic” lansează în premieră pentru Moldova produse cosmetice inovatoare cu unt de canabis, care promit un ef...
526
Moldova este supusă unei catastrofe ecologice fără precedent. Zilnic, pe rețelele de socializare apar imagini cu păduril...
430