Ce ascund laboratoarele biologice americane din Moldova?

Săptămîna trecută, diplomaţii americani au recunoscut deschis că Moldova participă la programele Ministerului Apărării al SUA privind bio-securitatea şi bio-supravegherea, precum şi existenţa, în spaţiul postsovietic, inclusiv pe teritoriul ţării noastre, a unor laboratoare biologice în care nu numai că „se fac investigaţii paşnice şi se elaborează vaccinuri”, dar se mai păstrează şi microorganisme periculoase, agenţi patogeni ce prezintă pericol.

Şi dacă azi existenţa acestor laboratoare nu mai trezeşte îndoieli, ceea ce se petrece acolo şi scopurile adevărate ale acelor investigaţii continuă a fi secretizate. Deşi, oficial, este vorba despre proiecte ştiinţifice şi de contracarare a pericolului izbucnirii (inclusiv intenţionate sau neprevăzute) celor mai contagioase infecţii din lume, se creează impresia că activitatea acestor laboratoare în Moldova este o taină ferecată cu şapte lacăte, inclusiv pentru autorităţile naţionale.

Pe parcursul investigaţiei, corespondentul Noi.md a studiat peste douăzeci de acte oficiale, care confirmă lipsa de transparenţă la finanţarea şi realizarea proiectelor privind biosecuritatea pe teritoriul ţărilor din fosta URSS, inclusiv Moldova. În total, pentru proiectele ştiinţifice de diverse direcţii în ţara noastră au fost alocate cca 4 mln. dolari, însă unde se duc sumele de bază, nu se știe.

Mulţi experţi se arată îngrijoraţi de faptul că laboratoarele americane pot avea „menire dublă” şi că sub pretextul luptei cu bioterorismul, SUA experimentează rezistenţa microorganismelor la toate tipurile de antibiotice, la diverse preparate antimicrobiene, în domeniul selecţiei „tulpinilor-himere”, ce înving imunitatea umană, precum şi în domeniul modificării genetice a insectelor, ceea ce permite transformarea acestora în containere comode pentru transportarea agenţilor patogeni.

Acces deplin, statut special şi imunitate

Actorul de bază, care reprezintă interesele SUA în domeniul dat, este Centrul ştiinţifico-tehnologic din Ucraina (НТЦУ - STCU), prin care în regiune se realizează majoritatea proiectelor de biosecuritate. Istoria colaborării autorităţilor moldovenești cu STCU a început în anul 2003, odată cu luarea deciziei de aderare la Acordul privind fondarea Centrului ştiinţifico-tehnologic. Pe atunci, STCU activa de un deceniu pe teritoriul ţării vecine, avea statut de organizaţie interguvernamentală şi lucra activ la extinderea activităţii sale în spaţiul postsovietic. În prezent, parte a Acordului este Azerbaidjanul, Georgia, Moldova, Ucraina, Uzbekistanul, precum şi SUA şi UE. În total, STCU are cca 180 de companii-partenere, iar în cadrul diverselor proiecte centrul a repartizat mai bine de 300 mln. dolari.

Din textul actului de fondare reiese, că STCU a fost cteat în 1993 în scopul elaborării, finanţării şi controlului proiectelor tehnico-ştiinţifice paşnice în Ucraina, iar în caz că vor fi interesate - şi în alte state ale fostei URSS. Centrul recrutează colaboratori ştiinţifici şi ingineri în domeniul înarmărilor, mai ales pe cei care au cunoştinţe şi aptitudini în sfera armelor de distrugere în masă sau a sistemelor de rachete. Printre scopurile sale, STCU declară contribuirea, prin intermediul proiectelor sale, la soluţionarea problemelor tehnice naţionale sau internaţionale, sprijinirea cercetărilor fundamentale şi aplicate, dezvoltarea tehnologiilor, integrarea savanţilor din fosta URSS în comunitatea ştiinţifică internaţională.

STCU colaborează cu guverne şi structuri internaţionale, dar şi cu sociatatea civilă şi sectorul privat, la necesitate poate deschide filiale în diverse teritorii. Lista genurilor de activitate, enumerate în Acord, nu este exhaustivă. Cu acordul părţilor implicate, STCU este în drept să-şi extindă competenţele.

În decembrie 2003, parlamentul a adoptat Legea nr. 531 Privind aderarea RM la Acordul privind fondarea Centrului ştiinţifico-tehnologic. După intrarea legii în vigoare, din 1 ianuarie 2004, Ministerul de Externe a perfectat şi transmis depozitarului actele privind aderarea, inclusiv scrisoarea de însoţire a preşedintelui de atunci al ţării, Vladimir Voronin. Coordonarea activităţii de executare a prevederilor Acordului a fost încredinţată Academiei de Ştiinţe din Moldova.

Pe parcursul ultimilor 14 ani, personalul străin al centrului deţine în Moldova un statut special şi beneficiază de un şir de înlesniri. În iunie 2006, în adresa STCU, prin canale diplomatice, a fost expediată o scrisoarea MAEIE al Republicii Moldova, în care este confirmat acordul autorităţilor de a oferi, în Moldova, personalului administrativ şi celui tehnic al centrului un statut special, în conformitate cu Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice.

Au urmat şi alte scrisori de confirmare, care demonstrau acreditarea STCU pe teritoriul ţării noastre. În conformitate cu condiţiile Acordului, guvernul Moldovei a pus la dispoziţia personalului STCU privilegiile şi imunitatea de care de obicei beneficiază angajaţii organizaţiilor internaţionale. Este vorba despre imunitate în caz de arest, reţinere şi urmărire în baza unor dosare penale, civile sau administrative, dacă aceasta ţine de cele spuse ori scrise de ei sau de oricare acţiuni ale lor în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu.

În acelaşi timp, STCU a obţinut posibilitatea de a transfera fără restricţii mijloace băneşti care ţin de proiectele şi activitatea lui. Este stabilit, că fondurile care îi aparţin, au fost scutite de impozite sau alte taxe stabilite de guvernul Moldovei şi orice instituţii de stat. O regulă analogică acţionează în cazul mijloacelor obţinute de cetăţeni şi persoanele juridice, inclusiv organizaţiile ştiinţifice moldoveneşti sau savanţi şi specialişti, pentru proiectele şi activitatea STCU. Personalul centrului este eliberat de orice impozite şi alte taxe, precum şi de restricţiile de imigrare şi de respectarea procedurilor de înregistrare a străinilor.

În Moldova, ca şi în aşte ţări ale fostei URSS care au aderat la Acord, personalul STCU poate studia la faţa locului situaţia şi materialele ce ţin de proiect, autorităţile fiind obligate să le ofere, la cerere, orice informaţii, inclusiv înscrierile şi actele cu privire la activitatea STCU, precum şi să asigure angajaţilor centrului accesul pentru revizuirea şi controlul proiectelor.

Asta în timp ce, din punct de vedere juridic, autorităţile moldovenești, precum şi cetăţenii şi organizaţiile locale, practic nu au dreptul să iniţieze procese de judecată şi să exprime careva pretenţii juridice în adresa STCU şi a personalului lui. Guvernul şi-a asumat acest angajament, dar şi responsabilitatea pentru dosarele împotriva STCU şi asigurarea inviolabilităţii acestuia. Toate aceste reguli ţin de personalul străin, tehnic şi administrativ şi nu împiedică urmărirea în instanţă sau pretenţiile juridice împotriva cetăţenilor moldoveni.

Conform datelor mass-media, în 2008 în Moldova şi-a început activitatea laboratorul central de referenţă, pe care, din motivele enumerate mai sus, Chişinăul oficial îl controlează doar formal. Ca şi în alte ţări, autorităţile naţionale nu au posibilitatea nici să verifice ce fel de experimente se fac acolo, nici să obţină informaţii depline despre ele. În acelaşi timp, personalul tehnic şi cel administrativ al STCU are acces la rezultatele lucrărilor ştiinţifice ale tuturor Institutelor moldoveneşti de cercetări, la toată moştenirea biologilor şi chimiştilor din perioada sovietică.

De la ciuma sud-africană la coronavirus

În martie-aprilie, pe fondalul pandemiei de coronavirus, în spatiul informational s-au desfăşurat discuţii aprinse despre activitatea biolaboratoarelor din spatiul postsovietic. Printre altele, partidul ucrainean «Оппозиционная платформа – За жизнь» a făcut o declaraţie privind ilegalitatea acestei activităţi, bănuind că aceste centre de cercetare pot deveni o sursă de epidemii. Politicienii din opoziţie au cerut autorităţilor ucrainene să verifice activitatea a 15 laboratoare militare americane, după apariţia cărora în ţara vecină au izbucnit ma multe focare de boli periculoase.

În opinia lui Victor Medvedciuc, preşedintele Consiliului politic al partidului, Centrul internaţional ştiinţifico-tehnologic din Ucraina, finanţat de autorităţile SUA, realizează proiecte de creare a armelor de nimicire în masă. Politicianul face trimitere la îmbolnăvirea sporită a populaţiei, provocată de infecţii grave. El crede că activitatea secretă şi netransparentă a obiectelor biologice străine are sarcina de a efectua testări secrete ale impactului viruşilor şi bacteriilor asupra cetăţenilor. Medvedciuc aminteşte â un şir de încălcări grave în activitatea laboratoarelor, care puteau duce la scurgerea tulpinilor unor infecţii periculoase.

La discuţie s-au alăturat jurnaliştii şi experţii din alte ţări, inclusiv din Moldova. Mulţi şi-au amintit despre izbucnirea inexplicabilă a unor boli atipice, despre intoxicaţiile în masă, înregistrate pe parcursul ultimilor ani în ţara noastră. Asta în timp ce unele boli nu au mai avut loc în Moldova sau fac parte din clasa celor demult uitate. Este vorba despre cazurile de leptospiroză, tularemie, ciuma africană porcină, agenţii patogeni de holeră depistaţi în ape. Savanţii menţionează că pentru virusul ciumei africane a porcinelor regiunea noastră este prea rece şi boala nu putea să se extindă în mod firesc. Însă în ianuarie, martie şi decembrie 2018 izbucnirile s-au repetat.

În presă s-a vorbit despre aceea că de fapt coronavirusul a fost creat în SUA, iar în China l-au adus militarii americani în timpul olimpiadei World Military Games din octombrie, trecut. Într-un comentariu al Centrului de cercetare a globalizării se spune că primele izbucniri ale coronavirusului au putut avea loc în SUA în august, trecut, iar geografia extinderii lor indică pricipalul biolaborator al Forţelor Armate SUA din Fort Detrick, statul Maryland. Experţii menţionează, că dintr-o stranie coincidenţă, Centrul pentru controlul şi profilaxie a bolilor din SUA l-a închis, pe motiv că lipseau garanţiile privind scurgerea agenţilor patogeni. Anterior, China a acuzat oficial SUA de introducerea coronavirusului, declaraţia a fost făcută de reprezentantul MAE al RPC, Zhao Lijian.

”Există multe semne de întrebare şi noi avem nevoie de investigaţii internaţionale echidistante, efectuate de experţi notorii, pentru a stabili dacă acest virus este chinez, cum susţine preşedintele Trump, ori american, cum consideră oficialii chinezi”,- scrie Abdel Barz Atvan, redactor-şef al publicaţiei britanice Rai Al Youm. El pomeneşte site-ul chinez Global Times, care îi citează pe experţii locali, ce scriu despre articolul din 5 august 2019 din New York Times. Publicaţia americană susţine că, din cauza problemelor cu asigurarea securităţii, în laboratorul militar al SUA au fost încetate cercetările bacteriilor ucigaşe. Printre viruşii asupra cărora se făceau experimente în laborator, igurează Ebola şi SARS. Cel din urmă este considerat tatăl tuturor tulpinilor de coronavirus. Pe atunci, reprezentantul laboratorului explica închiderea instituţiei şi lipsa unor informaţii cu privire la cauzele ei prin „motive ce ţin de securitatea naţională americană”. A fost anunţat decesul a 38 persoane din cauza unui virus tainic, iar guvernul american a declarat că acestea au survenit din cauza gripei.

În materialul publicat pe site-ul Diasporei mondiale sîrbe, autorităţile ucrainene îndeamnă să fie dat un răspuns clar la întrebarea: de ce deja de 15 ani în ţară activează biolaboratoare secrete ale SUA? ”La moment, nu există motive să exagerăm şi să înaintăm ipoteze despre legătura dintre coronavirusul COVID-19 şi activitatea biolaboratoarelor din Ucraina. Însă în condiţii de epidemie credem că e cazul să elucidăm adevăratele scopuri şi sarcini ale partenerilor americani, cărora legislaţia internă din SUA le interzice să facă investigaţii biologice pe un şir întreg de direcţii, în timp ce în Ucraina, cum se vede, li se permite acest lucru”, - susţine publicaţia. Autorii amintesc de situaţiile extraordinare apărute în localităţile de amplasare a biolaboratoarelor, unde oamenii contractau boli total neobișnuite pentru Ucraina.

În acelaşi timp, autorităţile SUA au tot negat versiunile sonorizate, vorbind despre securitatea deplină şi legalitatea laboratoarelor de referinţă şi de pe teritoriul Statelor, dar şi de peste hotare. Ca răspuns la discuţiile pornite în spaţiul public privind biolaboratoarele americane, la 22 aprilie, Ambasada SUA din Ucraina a publicat o declaraţie, în care invocă caracterul legal al activităţii lor în ţările fostei URSS. Diplomaţii americani au confirmat că centrul comun de investigaţii biologice din Ucraina activează în conformitate cu acordul internaţional, din care azi fac parte Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina, Uzbekistan, precum şi UE şi SUA. În opinia autorilor declaraţiei, versiunile privind pericolul pe care îl pot prezenta biolaboratoarele americane apar în campaniile de dezinformare ale Rusiei privind parteneriatul de reducere a pericolelor biologice.

În declaraţie se menţionează că Programul Ministerului Apărării al SUA, privind reducerea pericolului biologic, prevede cercetări paşnice şi elaborarea vaccinurilor, în condiţiiile păstrării securizate a agenţilor patogeni. E de menţionat, că pe site-ul Ambasadei SUA în Moldova lipseşte informaţia despre acest program, deşi republica este parte a respectivului acord internaţional. În acelaşi timp, unele informaţii comune pot fi accesate pe pagina web a Ambasadei americane în Ucraina.

Aici se menţionează că, în cadrul acestui program, Ministerul Apărării al SUA colaborează cu ţările-partenere în vederea contracarării pericolului izbucnirii (premeditate, neprevăzute sau fireşti) a celor mai periculoase boli contagioase din lume. Printre sarcinile programului se află dezvoltarea colaborării internaţionale şi a potenţialului de parteneriat în vederea consolidării măsurilor de biosecuritate şi biosupraveghere. Partea americană se arată interesată de securizarea microorganismelor patogene înainte ca acestea să creeze pericole pentru securitate şi stabilitate. În acest scop, un şir de laboratoare din Ucraina au fost modernizate, iar anul trecut au fost construite alte două noi – la Kiev şi Odessa.

Experimente secrete ”cu destinaţie dublă”

Experţii menţionează că Ambasada SUA în ţara vecină a recunoscut deschis că asemenea laboratoare biologice există nu doar pe teritoriul Ucrainei, dar şi în alte ţări ale fostului lagăr socialist, inclusiv RM. Se creează impresia, că activitatea acestor laboratoare biologice în Moldova este o taină ferecată cu şapte peceţi, inclusiv pentru autorităţile naţionale. Reiese că în afară de păstrarea unor agenţi patogeni periculoşi, în ţara noastră se desfăşoară ”cercetări paşnice şi elaborarea vaccinurilor”, însă toate experimentele din cadrul programelor americane au fost secretizate.

Din rapoartele STCU reiese că, în total, pe parcursul colaborării pentru proiectele din Moldova au fost alocate cca 4 mln. dolari, partea leului din ele fiind oferită de guvernul SUA. Conform datelor oficiale, pe parcursul ultimilor ani, Moldova primea anual de la STCU peste 200 mii dolari pentru realizarea diverselor proiecte ştiinţifice. Unde merg sumele de bază – nu se cunoaşte. Spre exemplu, cel mai recent raport publicat (pentru anul 2018) conţine informaţii privind finanţarea proiectelor noi în Moldova în sumă de 211,5 mii de dolari, însă este pomenit un singur proiect concret în valoare de 24,6 mii de dolari, care ţine de elaborarea unor tehnologii noi de economisire a energiei.

Despre activitatea laboratoarelor biologice şi despre cercetările privind microorganismele patogene periculoase, în rapoartele oficiale nu se vorbeşte. Totuşi, într-un raport din anii precedenţi, noi am găsit o menţiune despre proiectul nr.9902, în cadrul căruia au fost modernizate principalele posibilităţi tehnice ale laboratoarelor de criminalistică nucleară din Georgia, Moldova, Azerbaidjan, în vederea asigurării posibilităţii de clasificare şi caracterizare a materialelor nucleare şi radioactive interceptate.

Despre faptul că laboratoarele americane pot avea ”o predestinaţie dublă”, vorbesc deschis mulţi experţi şi politicieni, care menţionează că în acest mod, sub pretextul luptei cu bioterorismul, SUA acţionează în interesele proprii, prin consolidarea poziţiilor sale pe teritoriul spaţiului postsovietic. Prin cercetări ”cu utilizare dublă”, între altele, se au în vedere elaborările savanţilor în domeniul rezistenţei microorganismelor la toate tipurile de antibiotice, la diverse preparate antimicrobiene. În rezultat, microorganismele patogene îşi modifică proprietăţile, devin mai „cumplite”. Au loc cercetări în domeniul selecţiei de „tulpini-himere”, care înving imunitatea omului, dar şi experimente de modificare genetică a insectelor, care permit transformarea lor în containere comode pentru transportarea agenţilor patogeni. Azi nu mai prezintă o dificultate trantortarea unor asemenea insecte-mutanţi în diferite colţuri ale lumii.

Unele laboratoare complexe, spre exemplu, Centrul de sănătate publică Richard Lugar dintr-o suburbie a or. Tbilisi, a fost inclus oficial în componenţa sistemului militar american de control global asupra extinderii bolilor contagioase. Recent, Maria Zaharova, directoarea Departamentului informaţii şi mass-media al MAI din Rusia, s-a arătat îngrijorată de faptul că ”în asemenea laboratoare de referinţă, americanii desfăşoară în ţări-terţe lucrări de creare şi modificare a diferitor agenţi patogeni, inclusiv în scopuri militare”.

Autorităţile ruseşti dezmint învinuirile privind dezinformarea şi fac trimitere la statistica medicală. La şedinţa şefilor Consiliului de securitate al ţărilor CSI din noiembrie 2019, Anna Popova, principalul medic-igienist al FR, a comparat hărţile amplasării laboratoarelor civile şi militare ale SUA cu zonele unde au izbucnit boli contagioase. În afară de ţările din Africa şi Orientul Apropiat, în lista teritoriilor cu „coincidenţe inexplicabile” s-au pomenit şi ţările CSI, aflate în zona apariţiei unor noi pericole epidemice. Spre exemplu, în Georgia au avut loc focare de febră hemoragică şi antrax, iar în Ucraina au început epidemii de rujeolă şi difterie.

Un şir de analişti atrag atenţie asupra faptului că, pe fundalul extinderii laboratoarelor în multe ţări ale lumii, SUA nu doreşte crearea unui organism care să supravegheze îndeplinirea Convenţiei privind interzicerea elaborării, producerii şi acumulării rezervelor de arme bacteriologice (biologice) şi toxice. Prin această Convenţie, ţările au căzut de acord că, fiind imprevizibile, armele biologice prezintă riscuri sporite. Însă mecanismul de control al acordului internaţional lipseşte. Washingtonul a ratificat convenţia în 1972, însă în anul 2001 a refuzat să accepte protocolul care ar fi permis controlul asupra executării ei. Atunci SUA ar fi fost nevoită să accepte situaţia în care nu o singură ţară, ci comunitatea internaţională va face eforturi ce permit ca agenţii patogeni să nu nimerească în mîini străine.

Investigaţia Noi.md a confirmat că pe site-urile oficiale nu există materiale accesibile, ce confirmă controlul activităţii biolaboratoarelor din partea autorităţilor publice sau a structurilor internaţionale. De altfel, este un lucru explicabil: apărarea de organele naţionale de control este inclusă în condiţiile acordului internaţional privind fondarea STCU, iar americanii nu permit accesul inspectorilor internaţionali în laboratoare. Controalele de audit, efectuate de compania KPMG, nu se referă la aceste chestiuni. Anume secretizarea şi amploarea acestei activităţi, precum şi participarea la proiectele Ministerului Apărării al SUA ne fac să cugetăm asupra elaborărilor americane în domeniul armei biologice.

Anterior, Ministerul Apărării al RM, într-un comentariu exclusiv pentru Noi.md a anunţat că Moldova nu este implicată în careva proiecte ce ţin de biologia militară nici pe teritoriul ţării, nici în afara ei. Potrivit declaraţiei Comandamentului forței terestre al Armatei Naţionale a RM, ţara noastră „nu participă la careva misiuni internaţionale cu caracter militar-biologic”. Însă, în opinia experţilor, se poate vorbi despre gradul de acces şi, respectiv, de informare a conducerii militare în privinţa elaborărilor SUA şi scopurile acestora. Putem vorbi despre proiecte medicinale comune în scopul învingerii viruşilor şi bacteriilor periculoase, dar şi despre testarea unor noi tipuri de arme biologice de distrugere în masă.

Dar deoarece activitatea biolaboratoarelor americane ţine nemijlocit de fiecare cetăţean, locuitorii ţării au dreptul nu numai să conteze pe un anumit grad de transparenţă, să dispună de informaţii privind această activitate, dar şi să participe la discutarea şi luarea deciziilor ce ţin de permisiunea de a efectua experimente biologice în Moldova. Mai mult, potrivit multor experţi şi comentatori, accesul, în scopurile date, a oricăror persoane interesate şi reprezentanţi ai altor ţări pe teritoriul RM trebuie să fie permis doar după desfăşurarea unor dezbateri publice largi la diferite niveluri sau chiar a unui referendum naţional. În opinia lor, azi problemele asigurării securităţii biologice, care de obicei ocupă ultimele locuri în lista sarcinilor autorităţilor moldoveneşti, trebuie să devină prioritare.

Vladislav Bordeianu

Sursa noi.md