Ce înseamnă locavorismul?

Acest cuvînt bizar înseamnă să „a mînca produse locale, deoarece acest lucru este util și firesc”. Pentru prima dată cuvîntul locavor a început a fi utilizat după publicarea cărții lui Gary Paul Nabhan „Reveniți acasă pentru a mînca” („Coming home to eat”) în 2001. Cartea i-a determinat pe american inițial la schimbări temporare – de exemplu, ei organizat lunarul de alimentație cu produse procurare doar de la fermele locale. Apoi acest acțiuni s-au transformat în maratoane ale alimentației locale. Și deja către anul 2007 locavorismul a devenit un fenomen în masă, pentru că la el au aderat restauratorii, ce deschideau noi localuri cu conceptul local food only.

Folosirea a alimentelor locale se bazează pe trei principii:

Consumul alimentelor produse doar de fermele locale.

Consumul produselor sezoniere

Procurarea producției de la persoanele de încredere.

Și dacă la început se pare că meniul sărăcește brusc și bucatele și băuturile gustoase devin inaccesibile, atunci această limitare se înlătură ușor, folosind rețetele bunicilor. În loc de cafea și ceai indian – ceai din mentă, mușețel și sulfină. În loc de apă carbogazoasă – compot, izvar, cvas.

Strămoșii noștri, posibil, nu erau super conștienți în problemele alimentației, însă bucatele lor erau sănătoase, gustoase, iar asortimentul era bogat.

Locavorismul înseamnă revenirea la esența alimentației. Trebuie să înțelegi ce mănînci, să conștientizeze cum și unde au fost crescute produsele. Drept rezultat vin corecția greutății, ameliorarea sănătății și chiar asanarea economiei locale.

Mai mult interes față de produsele fermierilor – mai multe oportunități de dezvoltare pentru agrarieni, mai multă susținere gospodăriilor mici. Totodată, trebuie să ținem cont de reducerea impactului negativ al logisticii asupra mediului ambiant.