Ce legături există între risipa alimentară, foamete şi schimbările climatice

Într-o carte publicată recent, 2 specialişti în sustenabilitate atrag atenția asupra impactului negativ pe care îl are risipa alimentară asupra populației și asupra planetei și propun câteva soluții simple pentru diminuarea fenomenului.

John Mandyck şi Eric Schultz, 2 cercetători la compania americană „United Technologies Building & Industrial Systems”, au publicat recent o carte despre legăturile care există între risipă alimentară, foamete şi schimbările climatice.

Aceştia atrag atenţia asupra unor realităţi alarmante, precum faptul că:

aruncăm un sfert din mâncarea pe care o producem, în timp ce 800 de milioane de oameni suferă de foamete (cât populaţia Europei şi a Statelor Unite la un loc); jumătate din mâncarea irosită se strică în timpul transportului, iar cealaltă jumătate – la retaileri; cantitatea de mâncare produsă ar putea hrăni 10 milioane de oameni, populaţia estimată pentru 2050;

pentru a creşte mâncarea pe care o aruncăm, folosim mai multă apă decât orice ţară din lume;

dacă am pescui sustenabil, am putea hrăni 1 miliard de oameni şi am economisi 100 miliarde de dolari;

risipa alimentară este responsabilă pentru 3.3 miliarde de tone metrice de dioxid de carbon; acestea rezultă din alimentarea tractoarelor, a pompelor de apă necesare pentru irigare şi din consumul de energie necesar pentru procesarea alimentelor; numai China şi SUA produc mai multe gaze cu efect de seră;

oceanele absorb o treime din dioxidul de carbon pe care îl producem, făcând apa mai acidă şi limitând atfel reproducerea unor organisme precum stridiile, crabii şi coralii;

Autorii cărţii nu se limitează însă doar la aceste atenţionări. Iată ce recomandă ei pentru ca fiecare dintre noi să contribuim la reducerea risipei alimentare:

să consumăm porţii mai mici;

să facem liste şi să cumpărăm doar cantitatea de care avem nevoie;

să cerem mâncarea rămasă la pachet atunci când mâncăm la restaurant;

să cumpărăm şi produse (fructe şi legume) imperfecte;

să învăţăm să refolosim resturile.

Sursa: green-report.ro