Ce poate oferi copilului numai tata?
Există opinia că mamele sînt mai importante și mai aproape de copii decît tații. Deși psihanaliștii care au dat această idee simplilor muritori au renunțat demult la ea, dar printre oameni această ideea are încă o poziție fermă. Și atît de fermă încît rolul tatălui în nașterea și creșterea copilului este redus aproape doar la concepție. Dacă mai apoi va mai aduce și bani în casă, în general va f bine. Dar, în general, ce folos de la el?
Cel mai trist lucru este că așa gîndesc despre ei și înșiși bărbații Mai ales cei care au crescut fără tată sau au avut un exemplu negativ în fața lor (și există o mulțime de astfel de bărbați).
Cel mai rău (sau unul dintre) lucrurile pe care le puteți face este să vă agățați de ideea populară că, după ce ați devenit părinte, cu siguranță trebuie să începeți să cîștigați mai mult, ceea ce înseamnă să lucrați mai mult și să fiți mai puțin în familie. Este important să înțelegeți că acest factor economic poate fi important pentru dvs. personal sau pentru relația cu soția dvs., dar copilul este complet indiferent față de acesta. Acestea sunt cele mai adaptive creaturi, deci teoretic pot fi crescute pe orice bază materială. Desigur, întotdeauna vrei să dai mai mult, însă pur și simplu întrebați-vă: v-ați schimba părintele iubit pe niște haine? Cred că nu. Deci, de ce ar trebui să bagi propriului copil niște haine în loc de tine?
Iată câteva lucruri care nu pot fi cumpărate, dar pe care orice om obișnuit le poate oferi cu ușurință. Voi menționa că toate acestea sînt lucruri extrem de valoroase.
1. Taților nu le place să alinte. Cineva va vedea în asta o închidere emoțională și o va considera un minus. Cu toate acestea, studiile arată că sugarii care aud o vorbire normală dezvoltă mai bine abilitățile verbale, iar imitațiile de cuvinte trec mai ușor în cuvinte.
2. Tații preferă jocuri active, cum ar fi aruncarea în sus, în locul la tot felul de mîngîieri și gingășii. Și lasă mamele să se uite la aceasta cu o groază liniștită, acest lucru oferă copilului multe senzații vizuale, auditive și tactile, o nouă experiență de mișcare și propria localizare în spațiu.
3. Tații se orientează pe formarea abilităților. Mai mult, se orientează atît de mult încît expresiile "sînt bărbat" și "eu pot" sînt adesea sinonime. Acest lucru începe să aibă un efect asupra copiilor destul de devreme, deoarece creatură care nu poate decît să mintă, să țipă și să meargă este neînțeleasă și neinteresantă pentru un tată mediu. Prin urmare, un copil care poate deja să stea pe șezute singur merge imediat la școala unui tînăr luptător, unde este pus să meargă pe jos, să alerge, să arunce, să împingă și alte competențe necesare vieții.
Pe lîngă cele trei funcții masculine utile, există cel puțin tot atîtea complementare, adică care completează rolului mamei.
4. Tatăl ajută copilul să devină mai independent. Pentru a face acest lucru, nici măcar nu trebuie să faceți nimic special, ci doar să fiți periodic aproape de copilul dvs., menținînd contactul. Prin aceasta, copilul înțelege că există nu doar mama cu cerințele și așteptările ei, ci și o altă persoană mare cu o abordare diferită (dar unde ați văzut doi, chiar și cei mai apropiați, oameni care privesc totul exact la fel?). Și fiți de acord, vă puteți simți mult mai liber cu oricine, știind că nu sînteți absolut dependenți de el, că există un altul la care vă puteți adresa dacă primul refuză să vă ajute.
5. Tatăl oferă un model alternativ de comportament (ca orice alt membru semnificativ al familiei). Desigur, nu este foarte bine dacă mama și tata se contrazic reciproc. Dar este mai bine să ai două puncte de vedere opuse asupra alegerii decît să nu ai deloc o alegere. Din nou, studiile arată că copiii care observă o gamă largă de modele de comportament și moduri de interacțiune (ar fi bine dacă la tații-mame s-ar adăuga frații-surori și bunicii/bunicile) au perspective mai largi de adaptare socială.
6. Tatăl contribuie la dezvoltarea unui model de rol. Mulți bărbați cred că influența lor este limitată la fiu, iar fiica este deja în jurisdicția soției, totul depinde de ea acolo. De fapt, nu este chiar așa. Cu fiul, este clar: tatăl acționează după standard, are rol de model, nici măcar atât de important, pozitiv ("vreau să fiu ca el!") sau negativ (același "voi fi altfel!”). Cu fiica, este mai puțin evident, dar influența nu este mai puțin puternică. Nu uitați că pentru ea ești primul bărbat pe care îl cunoaște. Fata va folosi în comunicarea cu viitorii domni acele modele de comportament pe care le-ați aprobat și care v-au permis să obțineți ceea ce doriți. În plus, într-o relație cu sexul opus, cel puțin la început, fata se va simți exact așa cum s-a simțit cu dvstine. Dacă pentru dvs. fiica este o mică prințesă, atunci ea va cere o atitudine corespunzătoare și de la ceilalți, iar dacă ea este un "băiat" (am vrut un băiat, dar s-a primit ea), atunci ea va rămâne cu un sentiment de inferioritate sexuală.
Deci, dacă sînteți în stare să vă sprijiniți financiar și să acordați atenție celor dragi, testul pentru aptitudinea de a fi tată poate fi considerat trecut. Poate nu excelent, dar copiii oricum vor evalua totul după propriile criterii, conform cărora chiar și cel mai remarcabil părinte poate primi o notă de doi. Sau invers. Doar că asta e o altă poveste.
Alexandr Alov