MOLDOVENII.MD

Ce sunt climatarienii şi cum pot ei salva Planeta

Dacă o dietă vegetariană vi se pare prea restrictivă, dar aţi vrea totuşi să vă reduceţi impactul negativ pe care propria alimentaţie îl are asupra mediului înconjurător, aveţi o opţiune: puteţi deveni climatarieni. Pentru aceasta, nu trebuie să renunţaţi complet la carne, ci să vă alegeţi alimentele în funcţie sezon, de proximitatea producerii lor şi de amprenta de carbon aferentă.

Dacă mâncaţi alimente produse local, încercaţi să vă limitaţi risipa alimentară şi să vă reduceţi amprenta de carbon asociată consumului de carne, atunci sunteţi deja „climatarieni”. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2009, într-un articol al organizaţiei de protejarea a mediului Audubon. Însă, abia în 2015 a câştigat popularitate pe reţele de socializare precum Twitter sau Climates şi a fost inclus de New York Times în topul pe 2015 al cuvintelor care fac referire la mâncare.

Jurnaliştii cotidianului american au definit climatarianismul ca „dieta care are ca scop principal să stopeze schimbările climatice. Aceasta include consumul de produse locale (pentru reducerea cantităţii de energie consumată pentru transport), consumul de porc şi pui în loc de vacă şi oaie (pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră) şi folosirea în întregime a alimentelor (inclusiv cotoare de mere, crusta brânzeturilor sau cojile legumelor)”.

Cei care au promovat intens conceptul sunt creatorii comunităţii Climates. Conform acestora, climatarianismul defineşte un stil alimentar caracterizat mai ales prin refuzul de a mânca produse din carne de vacă, oaie, capră şi căprioară, încercarea de a reduce consumul de carne în general şi evitarea consumării produselor din carne procesată, pentru fabricarea cărora este nevoie de mai multă energie şi care pot prezenta, potrivit OMS, riscuri pentru sănătate.

Climatarienii integrează însă în dieta lor carne de porc, pui şi peşte, tipuri de carne cu un impact negativ mai mic decât cel al cărnii de vacă sau de oaie. Motivul pentru care animalele rumegătoare sunt mai dăunătoare pentru mediu este acela că au nevoie de hrană pentru producţia căreia se consumă mai multă energie şi produc mai mult bălegar. În procesul de fermentare a mâncării, ele elimină gaz metan, substanţă mult mai periculoasă pentru atmosferă decât dioxidul de carbon. Toate acestea se reflectă în amprenta lor de carbon.

Renunţarea la anumite tipuri de carne şi diminuarea cantităţii totale consumate nu sunt însă singurele caracteristici ale climatarienilor. Aceştia sunt de asemenea atenţi să nu pună în pericol stocurile de peşte prin consumul lor, să aleagă produse organice, pentru obţinerea cărora nu se folosesc pesticide sau alte substanţe şi tehnici dăunătoare, dar şi să opteze pentru produse locale, proaspete, de sezon, în locul celor îngheţate, aduse de la mii de kilometri distanţă. De asemenea, ştiu că unele legume pot avea o amprentă de carbon mai mare decât carnea produsă local.

Şi, ceea ce este cel mai important, climatarienii evită cu orice preţ risipa alimentară. Ei cumpără cantităţi mici, gătesc şi cu legumele mai puţin proaspete şi ştiu că menţiunea „a se consuma, de preferinţă, înainte de” este doar orientativă şi nu înseamnă obligatoriu că respectivul aliment prezintă un risc pentru sănătate dacă este consumat.

Sursa: green-report.ro