Cel mai înzestrat om de pe pămînt (+FOTO)
William James Sidis a fost, de mic copil, o persoană specială. S-a născut în Statele Unite pe 1 aprilie 1898 şi a murit pe 17 iulie 1944. Abilităţile ieşite din comun, mai ales în domeniile matematică şi lingvistică, l-au făcut să fie cel mai inteligent om din istorie.
Copilăria și anii de școală ai lui William Sidis
Sidis a provenit dintr-o familie de intelectuali. Boris Sidis, tatăl său, a terminat Harvard, iar mama sa, Sarah, a absolvit Universitatea din Boston. Chiar dacă părinţii săi au fost deosebiţi, William a fost o persoană cu adevărat specială.
Chiar în primul an din viaţă, asculta miturile greceşti spuse de mama sa. Se hrănea singur la 8 luni, ca un om adult, cu o lingură, şi a învăţat alfabetul cu ajutorul literelor atârnate deasupra pătuţului său. Primul cuvânt rostit a fost la doar şase luni („uşă”). Câteva luni mai târziu (putea formula deja propoziţii) i-a spus mamei sale că îi plac uşile, lucrurile şi oamenii care se mişcă. La şapte luni a arătat spre lună şi a zis că „vrea o lună numai a lui”. Când avea deja un an, vocabularul său era bogat şi includea cuvinte mai complexe
La 18 luni putea citit articole de ziar. La vârsta de trei ani, a folosit maşina de scris pentru a redacta o scrisoare către un magazin, în care cerea mai multe jucării.
La vârsta de şase ani l-a studiat pe Aristotel şi a devenit ateu atunci când a studiat toate religiile. Cea mai fascinantă calitate a fost faptul că îşi putea aminti tot ce a citit. A învăţat alfabetul grecesc şi l-a citit pe Homer în greacă la vârsta de patru ani.
La şase ani, Sidis a învăţat rusa, franceza, germana, ebraica, turca şi armeana. De asemenea, a inventat o limbă numită vendergood şi putea învăţa o limbă într-o singură zi. Atunci când a murit, ştia toate limbile (în jur de 200).
La matematică, Sidis era la fel de precoce. Spre exemplu, a creat un logaritm la vârsta de şase ani pentru a calcula ziua săptămânii din orice zi din istorie. L-a depăşit pe tatăl său la vârsta de opt ani, care era şi el un geniu în matematică.
A ţinut o prelegere la Harvard Mathematical Club cu privire la corpurile cu patru dimensiuni la 11 ani.
A scris patru cărţi între 4 şi 8 ani, două despre anatomie şi două despre astronomie. A citit Gray’ Anatomy la vârsta de şase ani, care l-a ajutat să treacă un test de admitere la facultate la Harvard Medical School.
Ailliam Sidis a început şcoala de gramatică la şase ani, a terminat clasa a treia în doar trei zile şi a absolvit toată şcoala în şapte luni. A ajuns la Harvard la nouă ani, dar i s-a spus să stea câţiva ani acasă pentru că personalitatea să se dezvolte. La vârsta de 10 ani, într-o singură seară, a corectat manuscrisul unei cărţi a profesorului de logică de la Harvard, Josiah Royce.
A devenit cel mai tânăr student care a fost admis la Harvard, având doar 11 ani. A absolvit Harvard, cum laude, la 16 ani şi a intrat la drept la aceeaşi universitate în 1916.
În ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă, numerele spun multe. IQ-ul mediu este 100, iar un IQ de peste 140 aduce cu sine titlul de geniu. George Washington avea un coeficient de inteligenţă de 140, Albert Einstein avea 160, iar Isaac Newton avea un remarcabil IQ de 190. Sidis, pe de altă parte, avea un IQ estimat la 250-300! Deşi coeficientul nu ia în calcul şi alte capacităţi, precum creativitatea, este totuşi impresionant că IQ-ul se află mult peste cele mai mari cunoscute.
Ce fel de om a fost William Sidis
Din punct de vedere social, Sidis a fost o persoană complet pasivă. Fiind încă tînăr, el a declarat că nu intenționează să se căsătorească-vrea să-și dedice viața dezvoltării intelectuale.
În 1919, la scurt timp după ce a părăsit Facultatea de drept, el a fost arestat pentru participarea la demonstrația de 1 mai și a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Cu toate acestea, tatăl lui Sidis a reușit să convingă Procurorul să nu-l trimită pe William la închisoare. Pentru a vindeca trauma sufletească, părinții l-au dus pe fiul lor la sanatoriu și au insistat ca el să-și ceară scuze. În caz contrar, ei au amenințat să-l închidă la casa de nebuni. Se pare că sistemul lor unic de educație a geniului a început să eșueze.
Viața de adult a lui Sidis, relația cu oamenii, locul de muncă
În general, trebuie să spunem că William Sidis nu a fost un om fericit. De-a lungul vieții sale el a fost otrăvit de presă, savurand detalii stupide și absurde din viața sa personală, iar oamenii din anturajul său, începînd cu colegii de la Harvard, nu înțelegeau și rîdeau de neîndemînare și unicitatea sa. De-a lungul vieții, Sidis a lucrat ca un simplu contabil, purta haine obișnuite din mediul rural și a demisionat de la locul de muncă imediat ce abilitățile sale extraordinare au fost descoperite acolo. Dorind să trăiască neobservat, el se ascundea mereu de jurnaliștii care îl urmăreau peste tot.
Moartea lui William Sidis de hemoragie intracraniană
William Sidis a murit din hemoragie intracraniană în 1944 la vârsta de 46 de ani. Interesant e faptul că tatăl său a murit de aceeași boală la vîrsta de 56 de ani. Este posibil ca cauza talentului incredibil al lui Sidis să fie ideea maniacală a părinților de a crește din fiu un geniu, deoarece tatăl său a fost unul dintre cei mai mari psihiatri și psihologi din SUA și el este întemeietorul psihopatologiei. Mai mult decît atît, întreaga sa viață, el s-a ocupat de hipnoză si psihoterapie.
Ideea finală cu privire la soarta celui mai talentat om
În concluzie, vreau să spun că William Sidis, în ciuda talentului său excepțional, este deseori adus ca exemplu că copiii geniu nu pot obține întotdeauna succes în domeniul științific și chiar în viața personală la vîrsta adultă. Și într-adevăr, nu putem spune ce descoperiri, studii sau idei iconice a propus Sidis lumii științifice. Cu toate acestea, el merită pe bună dreptate titlul de cel mai talentat om din istorie. Un alt lucru este că talentele sale incredibile practic nu au servit omenirii.
În ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă, cifrele spun multe. IQ-ul mediu este 100, iar un IQ de peste 140 aduce cu sine titlul de geniu. George Washington avea un coeficient de inteligenţă de 140, Albert Einstein avea 160, iar Isaac Newton avea un remarcabil IQ de 190. Sidis, pe de altă parte, avea un IQ estimat la 250-300! Deşi coeficientul nu ia în calcul şi alte capacităţi, precum creativitatea, este totuşi impresionant că IQ-ul se află mult peste cele mai mari cunoscute.