MOLDOVENII.MD

„Christian Dior” despre fabrica „Viorica” și producția de nivel mondial

Datorită acestui om, în Moldova au apărut strugurii Chardonnay, fabrica „Viorica” de la Chișinău și alte întreprinderi cunoscute din Moldova.

La 25 de ani, el a fost decorat cu medalia de aur a Expoziției Unionale a Economiei Naționale a URSS (ВДНХ СССР), a fost de trei ori cavalerul ordinului Drapelului Roșu al Muncii, a fost decorat cu medaliile fostei URSS, Bulgariei și Germaniei. El era bine cunoscut în Franța și în alte țări. El a pus bazele diplomației Moldovei moderne. Pe 18 iunie, Piotr Comendant își marchează cea de-a 85-a aniversare. Corespondentul publicației „Moldavskie vedomosti” s-a întîlnit cu el în ajunul jubileului și a aflat unele fragmente din biografia diplomației moldovenești.

Președintele celui bai bun colhoz din RSSM

După absolvirea în 1955 a Universității Agrare din Chișinău, Piotr Comendant a lucrat agronom în colhozul „Jdanov” din raionul Orhei, peste doi ani a fost trimis agronom-șef în colhozul „Zavetî Lenina” din raionul Florești, condus de eroul muncii socialiste D. Pasenko. Aici a fost școala tînărului agronom. Gospodăria înregistra performanțe înalte în horticultură și zootehnie, era participant permanent al Expoziției Unionale, iar pe timpul activității lui Comendant a fost decorată cu medaliile de aur și de argint ale expoziției.

În aprilie 1960, CC al Partidului Comunist din Moldova l-a trimis pe Comendant în satul Cuhureștii de Jos din raionul Florești, unde a fost ales președintele colhozului „Patria” – cel mai înapoiat din raion. Într-o perioadă scurtă de timp, gospodăria a devenit fruntașă nu doar în raion, dar și în RSSM. De 2-3 ori a crescut producția multor culturi agricole: porumb, sfeclă de zahăr, struguri, tutun etc. În 1964, colhozul a devenit cel mai bun din RSSM.

În gospodărie au crescut semnificativ veniturile: de la 715 mii de ruble în 1962 pînă la 1,5 milioane de ruble în 1964. Cea mai mare realizare, potrivit lui Piotr Comendant este creșterea veniturilor țăranilor de 25 de ori ață de 1960: de la 20 de kopeici pînă la 5 ruble pe zi și de la o jumătate de kg de cereale pînă la șase kg în fiecare zi de muncă. Unul dintre cei mai tineri președinți de colhoz din republică a implementat un sistem nou de premiere pentru rezultate înalte. Datorită veniturilor înalte, gospodăria putea asigura nu doar un salariu înalt colhoznicilor, dar și alimentația gratuită a copiilor la grădiniță și școli. Se construiau activ unități de producție și obiecte social-culturale.

În scurt timp, Piotr Comendant era cunoscut nu doar în regiune, dar și întreaga republică. Nu e de mirare că în 1963 el a fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM. El a fost reales de patru ori.

Cum Comendant a reîntors Drapelul Roșu la Edineț

În ianuarie 1965, Piotr Comendant a fost aruncat pe o nouă „ambrazură”, fiind numit directorul direcției agrare din raionul Edineți, care după rezultatele anului precedent a pierdut Drapelul Roșu transmisibil pentru rezultate proaste. Peste un an, Comendant a reușit să readucă drapelul în raion.

În decembrie 1966, prin decizia CC al PCM, el a fost numit președinte al comitetului organizatoric pentru crearea raionului Drochia. În ianuarie 1967, în cadrul conferinței de partid, el a fost ales prim-secretar al comitetului raional al partidului.

Noul raion, potrivit rezultatelor anului 1966, era outsider la toți indicatorii. Într-o perioadă scurtă de timp, Comendant l-a făcut fruntaș, iar în 1968, raionul Drochia a devenit cîștigătorul competiției socialiste dintre raioanele republicii în complexul agroindustrial, fapt pentru care i s-a acordat Drapelul Roșu al Consiliului de Miniștri al URSS și un premiu. În rezultatul activității economice, în colhozurile și sovhozurile raionului a fost înregistrat un venit curat de la 17 pînă la 20 de milioane de ruble. Pentru acele timpuri erau bani mulți, ce permiteau construcția de amploare a obiectelor de menire socială și culturală în toate satele raionului.

De la agronom pînă la diplomat

În ianuarie 1972, Comendant a fost numit viceministru al agriculturii RSSM. El coordona activitatea Institutelor științifice ramurale, ale institutelor și colegiilor agricole experimentale, a consiliului tehnico-științiic al ministerului organizarea procesului de studii în colegiile sovhozurilor. De asemenea, era președintele comisiei pe lîngă Consiliul de Miniștri al RSSM pentru raionarea soiurilor și hibrizilor culturilor agricole, plantate în republică.

În 1974, Piotr Comendant a ținut un discurs în cadrul reuniunii unionale a Institutelor științifice ramurale, relatînd despre activitatea desfășurată în RSSM de creare a asociațiilor științifice de producție în baza institutelor științifice ramurale și integrarea lor cu producția. „Tema era atît de actuală, încît participanții la reuniune au cerut prezidiului să nu mă limiteze în timp”, își amintește el.

La reuniune au participat reprezentanți ai CC ai PCUS și ai Consiliului de Miniștri ai URSS. Iar ulterior, Piotr Comendant a fost sunat din CC al PCUS și i s-a propus să meargă în Franța în calitate de consilier al Ambasadei URSS pentru problemele cooperării economice și tehnico-științifice în complexul agroindustrial. După ce a studiat limba în cadrul renumitei academii agricole ”Timieazev”, în ianuarie 1975, Comendant cu familia a plecat la Paris.

Întîlnirile de la Paris

În timpul activității la ambasadă Piotr Comendant a reușit să stabilească o colaborarea economică și tenico-științiică eficientă dintre marile companii franceze și întreprinderile din RSSM.

„Această colaborare a devenit posibilă după vizitele la Paris ale președintelui Consiliului de Miniștri al RSSM Semion Grosu și a primului secretar al CC la PCM Ivan Bodiul, își amintește Comendant. În timpul primei sale vizite în 1977, i-am propus să meargă la noua fabrică modernă „Christian Dior”. Moldova era pe atunci un mare producător de uleiuri eterice din URSS, care erau vîndute în țările pieței comune de întreprinderea mixtă sovieto-franceză „Sogo”.

„Christian Dior la Chișinău”

Piotr Comendant a organizat întrevederea dintre președintele cunoscutei companii cu prim-secretarul CC al PCM Ivan Bodiul, care a venit la Paris în componența delegației CC al PCUS pentru a participa la congresul Partidului Comunist din Franța. În cadrul întrevederii cu directorul companiei „Christian Dior” s-a convenit construcția la Chișinău a fabricii de parfumerie și cosmetice, în baza proiectului inginerilor francezi, cu livrarea echipamentului tehnologic.

Cu sprijinul activ al Ambasadei URSS în Franța în persoana lui Comendant, a conducătorilor fostelor URSS și RSSM, la Chișinău a început construcția fabricii „Viorica”. După punerea în funcțiune a întreprinderii, în 1986, la solicitarea conducerii firmei „Christian Dior” a fost organizată vizita delegației franceza la Chișinău. Directorul comercial al companiei în URSS C. Nuzey și inginerul-șef C. Chir s-au familiarizat cu activitatea întreprinderii și au recunoscut că cele văzute i-a impresionat. La construcția fabricii s-a ținut cont de erorile, comise la construcția unei fabrici similare în Franța. În opinia oaspeților, „Viorica” avea toate posibilitățile pentru fabricarea producției de nivel mondial.

„Așa am sperat și eu, spune cu tristețe Piotr Comendant. Însă așteptările mele nu s-au adeverit. Noi aveam posibilitatea de a pune problema reluării cooperării cu firma „Christian Dior” pentru fabricarea comună a parfumurilor și cosmeticelor, ce se bucura de popularitate în întreaga lume, dar din partea noastră acest subiect nu a fost pus în discuție”.

Însă, potențialul fabricii de cosmetice Viorica, care a fost implimentat în acei ani îndepărtați începe să fie realizat în prezent, cînd ea a fost cumpărată de compania Daac-Hermes. Pe baza uleiurilor naturale moldovenești dar și a extraselor din plante au fost create linii noi de cosmetică și parfumerie, la crearea produselor au fost implicați specialiștii celor mai mari producători al ingredientelor ecologice din lume, a fost creat un ambalaj modern iar produsele fabricii sînt lansate și pe piețele internaționale unde sînt înalt apreciate.

Regina vinurilor albe

Un alt obiect, vizitat de conducerea fostei RSSM în timpul aflării în Franța, a fost compania „Moet Chandon” – lider mondial în producția șampaniei de calitate după tehnologia clasică.

„Eu știam că Moldova trebuia să majoreze producția de șampanie pînă la 10 milioane de sticle pe an, își amintește diplomatul. Eu am considerat că familiarizarea cu activitatea acestei companii va fi oportună pentru specialiștii noștri”.

S-a constatat că la fabricarea șampaniei, francezii utilizează strugurii Chardonnay, care conferă vinului un buchet minunat și fin. În rezultatul negocierilor, purtate de Comendant, a fost încheiat un contract cu compania franceză „Richter” privind livrarea în RSSM a puieților de Chardonnay. Astfel, Moldova a început să producă nu doar șampanie de înaltă calitate, dar și vinuri seci Chardonnay.

O altă direcție extrem de importantă a colaborării cu Franța era creșterea și producerea semințelor soiurilor franceze de hibrid de floarea-soarelui, car la inițiativa lui Comendant a fost introdusă în RSSM cu ajutorul firmei mixte amedicano-franceze „Mais Anjou – Notre King”. Soiurile hibride de floarea-soarelui erau mai roditoare, se coceau mai repede și conțineau cu 30-35% mai mult ulei față de soiurile cultivate în URSS. Astfel, RSSM a început producerea acestor semințe pentru întreaga uniune.

Datorită eforturilor lui Piotr Comendant a fost stabilită colaborarea întreprinderilor științifice de producție din Moldova cu renumite companii agrare din Franța. În republică au fost aduse soiuri roditoare de mere, căpșune, coacăză, alte culturi.

În cadrul cooperării, republica noastră a fost vizitată în acei ani de delegațiile multor companii și firme, printre care „L'Oreal”, „Nina Ricci”, „Lema Gren” etc. Fostul ambasador al URSS în Franța S.Cervonenko își amintea în memoriile sale de Comendant „ca un lucrător diplomatic eficient, care nu trage cu lopata totul la rînd, ci studiază și alge cele mai moderne realizări tehnico-științifice ale Franței, ce ar putea avea o influență majoră asupra dezvoltării tehnico-științifice a URSS”.

Diplomații erau aleși nu pe principiu de cumătrism sau proteționism

În octombrie 1981, delegația lui Comendant peste hotare s-a încheiat și el a revenit în patrie. La Chișinău a fost pusă problema creării ministerului de externe. După coordonarea cu secția CC a PCUS, prin decretul Prezidiumului SS al RSSM, pe 28 decembrie a aceluiași an, Comendant a fost numit ministru de externe al țării.

El și-a început activitatea cu selectarea cadrelor și stabilirea structurii aparatului. Principala cerință față de candidați era experiența activității diplomatice și cunoașterea limbilor străine. „Eficiența activității MAE în mare parte depinde de nivelul profesionalismului diplomaților, a relatat Piotr Comendant. În prezent, MAE în mare parte constă din oameni, care au ajuns acolo în baza protecției, de aici și nivelul jos al activității politice externe. Cînd eu conduceam MAE al RSSM, peste 85% din angajați cunoșteau cel puțin 1-2 limbi străine, cunoșteau dreptul internațional, o anumită țară sau grup de țări. Fără o asemenea bază de cunoștințe nu puteai deveni diplomat”.

În diferite colțuri ale fostei Uniunii, Comendant își căuta conaționalii cu experiență diplomatică, îi convingea să vină la MAE al RSSM. Ulterior, mulți au activat în ambasadele fostei URSS și RM. Generația diplomaților originari din Moldova, pregătiți de Comendant, a jucat un rol de bază la elaborarea principiilor politicii externe și în activitatea diplomatică a Republicii Moldova după proclamarea independenței ei.

În anii 80, MAR al URSS a început să includă în componența delegațiilor ce participau la activitatea organizațiilor internaționale reprezentanți ai republicilor unionale. În 1983, Piotr Comendant făcea parte din delegația sovietică la sesiunea a 38-a a Adunării Generale a ONU, prezentînd raportul „Despre politica promovată de Guvernul sud-african împotriva populației de culoare”.

Odată cu restructurarea, Comendant a pus în repetate rînduri în discuție, în cadrul reuniunilor unionale ale angajaților diplomați cu participarea lui M. Gorbaciov, problema sporirii rolului și autorității MAE din republicile unionale: „Eu spuneam că aceste probleme trebuie soluționate prin crearea unei baze legislative, dar nu doar prin declararea drepturilor republicilor unionale. M=am pronunțat în favoarea unei colaborări mai active a RSSM cu țările balcanice, participării în cadrul comunității țărilor Spațiului Dunărean. Din păcate, acest lucru a devenit posibil doar după destrămarea URSS”.

Diplomații erau familiarizați clandestin cu producția beciurilor din Cricova

În 1986, în toiul campaniei anti-alcoolice, MAE din Moldova a organizat vizita a peste 50 de ambasadori acreditați la Moscova. Ei s-au familiarizat cu activitatea celor mai bune întreprinderi, au apreciat înalt nivelul lucrărilor de construcție după cutremurul puternic din republică. În programul vizitei erau incluse și beciurile de la Cricova, cu degustarea vinurilor și divinurilor moldovenești. Însă durul secretar secund al CC al PCM Victor Smirnov a interzis vizitarea acestui obiect. Totuși, șeful MAE al republicii, Piotr Comendant, a organizat pe propriul risc degustarea de către diplomați a vinurilor de la Cricova la restaurantul hotelului „Inturist”.

„Datorită cunoștinței mele cu ambasadorul francez, în 1986 a fost organizată vizita la Chișinău a grupului interguvernamental de cooperare în domeniul agriculturii dintre URSS și Franța, își amintește Piotr Comendant. Noi consideram că acesta este un moment oportun pentru stabilirea relațiilor directe de colaborarea în domeniile ce jucau un rol decisiv în dezvoltarea economiei republicii. Însă în timpul întrevederii la Consiliul Miniștrilor al RSSM, francezii nu au abordat nicio problemă sau vreun domeniu de cooperare dintre RSS Moldovenească și Franța”.

A consemnat Nicolai MENIUC

Piotr Comendant s-a născut pe 18 iunie 1932 la Chișinău. După absolvirea Universității Agrare de la Chișinău, în 195 a lucrat în sectorul agrar din nordul țării. în 1967 a fost ales prim-secretar de partid al raionului Drochia. În 1972, a devenit viceministru al agriculturii al RSSM, iar în 1975 – consilierul ambasadei URSS în Franța. În anii 1981-1989 a fost ministru de externe al RSSM. În 1989, prin decretul Prezidiumului SS al RSSM i-a fost conferit rangul de diplomat al trimisului extraordinar și plenipotențiar de clasa I. După finalizarea cursurilor cadrelor diplomatice de conducere de pe lîngă Academia Diplomatică a MAE al URSS, în 1990 a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al URSS în Republica Ruanda. Deputat al Sovietului Suprem al RSSM în cinci legislaturi.

Primul discurs al ministrului MAE al RSSM Piotr Comendant la Adunarea Generală a ONU în 1983.

Familiarizarea cu soiurile productive de către președintele Consiliului de Miniștri al RSSM S. Grosu și directorul APȘ „Codru” V. Vîlcu, în scopul stabilirii cooperării cu firma franceză „Delbar” (președinte – George Delbar – primul din stînga).

În timpul întrevederii din 1973 cu președintele Camerei Agricole din Austria (primul din stînga)

Înaintea prezentării de către Piotr Comendant a scrisorilor de acreditare președintelui Republicii Ruanda.

Sursa: noi.md