Cipru — insula unde pisicile au fost primele (+Foto)

Se spune că pisica este simbolul Egiptului. Dar arheologii susțin contrariul: cea mai veche pisică domestică nu provine din țara piramidelor, ci din Cipru.

Acum aproximativ 9 500 de ani, pe această insulă a fost descoperit un mormânt neolitic al unui om și al pisicii sale — întinși unul lângă altul, ca doi prieteni fideli. De atunci, ciprioții și pisicile au o legătură specială.

Aici, pisicile nu sunt doar animale de companie — ele fac parte din cultură și din viața de zi cu zi. Le poți vedea peste tot: pe ruinele antice, în mănăstiri, în cafenelele de pe litoral, unde se întind leneșe la soare și torc în ritmul vântului marin.

Turiștii glumesc spunând că pe Cipru pisicile sunt locuitori la fel ca oamenii. Și este adevărat: potrivit activiștilor, la fiecare cipriot revine cel puțin o pisică.

Dar acest paradis al pisicilor a devenit o problemă pentru ecosistem. Numărul animalelor crește rapid, iar voluntarii locali abia mai fac față.
Programul de sterilizare al statului a acoperit mult timp doar două mii de animale pe an — prea puțin pentru o insulă unde pisicile sunt literalmente peste tot.

De Ziua Mondială a Animalelor, ministra ecologiei, Maria Panayiotou, a anunțat că finanțarea va fi triplată — până la 300 000 de euro pe an. Este un pas important, însă experții cred că nu sunt suficiente doar mai multe fonduri, ci și implicarea voluntarilor, a medicilor veterinari și a clinicilor private.

„Dacă procedura ar fi simplificată și eforturile unite, populația ar putea fi stabilizată în doar patru ani”, consideră președintele Asociației Veterinare, Demetris Epaminondas.

Între timp, mănăstirea Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni — cunoscută ca „mănăstirea pisicilor”, unde călugărițele au grijă de sute de animale — rămâne simbolul acestei prietenii eterne dintre om și pisică.

Potrivit legendei, în secolul al IV-lea, Sfânta Elena a ajuns aici și a adus cu ea bărci pline de pisici, pentru a salva insula de șerpi. Și, se pare, de atunci Cipru nu mai poate exista fără salvatoarele sale blănoase.

Astăzi, pisicile cipriote sunt parte din atmosfera insulei — torsul lor blând este parcă sufletul viu al Ciprului. Iar noile programe de sprijin dau speranța că această veche alianță dintre om și pisică va dăinui încă mii de ani.