MOLDOVENII.MD

Cittaslow — conceptul orașelor lente

Patru orășele italiene au renunțat la modelul tradițional al dezvoltării urbane și au inițiat o tendință internațională numită Cittaslow sau Slow City.

În anii 1990, când într-un orășel mic de la nordul Italiei numit Greva, din regiunea Chianti, s-a produs o migrare a populației și veniturile au scăzut semnificativ, primarul său, Paolo Saturnini, a avut de ales: a permite dezvoltarea businesului mare și a crește într-o metropolă, sau a proteja producătorii localnici de măsline și vinuri și a miza pe calitate, a face orașul său unul unic  - «Greve unique». A ales ultima opțiune.

În 1999 cu alte trei orașe mici italiene, cu sprijinul asociației SlowFood, el a fondat mișcarea Cittaslow, o asociație a orașelor ce tind spre păstrarea culturii, istoriei și tradițiilor sale autohtone.

Cum un oraș poate devine Cittaslow

Pentru a deveni Cittaslow, populația orașului nu poate depăși cifra de 50 000 de locuitori și trebuie să îndeplinească o serie de cerințe - să sprijine producerea locală, să asigure suficiente piste de ciclism, să folosească un minim de reclamă luminoasă și de neon, să reducă poluarea fonică, să protejeze mediul înconjurător și multe altele.

Unul din obiectivele principale este oprirea clonării orașelor identice și rezistența globalizării și unificării a orașelor din lume.

În schimb, orașul poate conta pe sprijinul rețelei Cittaslow și beneficia de aprobarea acesteia, ce poate spori numărul turiștilor și crește popularitatea produselor locale.

Mișcarea se dezvolta foarte rapid, s-au implicat toate orașele mici europene, și unele chiar din Coreea de Sud. În anul 2013 asociația Cittaslow număra 168 de membri.

Ideologii ”Slow movement” afirmă că vorba nu e doar despre încetinirea ritmului de viață, ”Vorbim despre tendința de a face totul într-un ritm corect, savurând orice oră și orice minut, nu doar numărundu-le treacătul. De a face totul cât mai bine posibil și nu cât mai rapid. E vorba despre dominarea calității asupra cantității în toate – de la muncă până la alimentare și educare.”

Un citat din cartea jurnalistului Carl Honore ”În lauda lentului” (In Praise of Slowness), care a fost lansată în 2004 și într-un moment a devenit best-seller, fiind tradusă în 30 de limbi: ”Conceptul orașelor lente a ajuns rapid și la noi. În Polonia au acceptat-o deja 13 orașe. Dar cele mai multe orașe lente se găsesc în țata de origine a mișcării – Italia – 72 de orașe.”

Avantajele și dezavantajele orașelor Cittaslow

E bineînțeles că astfel de orașe au și dezavantaje. Când orașul devine unul autonom, liniștit și calm, acolo încep să se adune locuitorii orașelor mari în căutare de o viață mai bună, și o mulțime de turiști și gurmanuri Slow Food, astfel orășelul devine un roi bâzâind. Un moment complicat pentru locuitorii fierbinți a sudului sunt limitele de viteză stricte, întroduse în fiecare oraș Cittaslow.

Însă există și momente plăcute. Spre exemplu, toate instituțiile de stat lucrează în weekend, pentru ca oamenii să-și poată rezolva problemele în timpul liber, fără a alerga ca nebunii în orele de vârf. Astfel lucrează și instituțiile medicale. Iar școlile și grădinițele și-au schimbat graficul pentru a nu provoca aglomerații de dimineață. În orașele acestea un om grăbit poate fi oprit pe stradă pentru a i-se reaminti că ”sensul vieții nu este de a o trece cît mai repede”.