Compătimire faţă de peşti: nu mîncaţi prietenii noştri cu aripioare înotătoare
Compătimire faţă de peşti: nu mîncaţi prietenii noştri cu aripioare înotătoare
"Nu voi mai mînca niciunul dintre acei, pe care îi cunosc personal. Pentru mine, să mănînc un biban este aceeaşi ca să mănînc un Cocker Spaniel. Peştii sunt atît de blînzi, atît de curioşi. Ştiţi, că peştii sunt sensibili, au individualitate, ei suferă atunci cînd sunt vătămaţi". Acestea sunt cuvintele unuia din biologii marini de conducere, celebrului oceanograf Sylvia Earle.
Activiştii Organizaţiei Internaţionale “Oamenii pentru purtare etică cu animalii” (People for the Ethical Treatment of Animals — PETA) aduc acest citat pentru a face omenirea să renunţe la pescuit şi folosirea peştelui în hrană. Apropo, anterior au apărat puii de găină şi porcii.
Noul proiect a fost numit "Compătimire faţă de peşti" (Fish Empathy Project).
Activiştii de la PETA planifică în decembrie în SUA să facă proteste de masă la scară naţională - unele dintre ele ar trebui să aibă loc în restaurante, unde oaspeţii se pot bucura de darurile mării. Vor scanda ceva de genul: doar nu mîncaţi cîinii şi pisicii iubiţi? Atunci, de ce mîncaţi peşte? Credeţi în stereotipul, că aceştea nu sunt inteligenţi şi sensibili? Acest lucru nu este aşa.
"Nimeni şi niciodată nu ar înţepa cu cîrlig gura unui cîine sau a pisicii - indică directorul PETA Bruce Friedrich. - Îndată ce oamenii vor începe să înţeleagă, că peştii sunt creaturi inteligente, vor înceta să-i mănînce".
"Ştiaţi că peştii pot învăţa să evite plase de piscuit, urmărind după alţi peşti din grupul său?" Iar faptul că unii peşti culeg informaţii, trăgînd cu urechea, iar unele - ca speciile din Africa de Sud - îşi depun ouăle pe frunze, pentru a le mutat într-un loc sigur, adică – frunzele sunt folosite ca instrumente?" – Întreb activiştii.
Dînd toate aceste întrebări, PETA se referă la cercetări ştiinţifice. În special la activitatea oamenilor de ştiinţă de la Edinburgh, care au ajuns la concluzia, că "prietenii noştri cu aripioare înotătoare" posedă capacităţi mentale dezvoltate, flexibilitate de comportament, şi chiar şi cultură.
Potrivit datelor activiştilor, faptul că peştii pot avea amintiri pe termen lung şi structuri sociale sofisticate, iar capacităţile lor cognitive corespund sau chiar depăşesc pe cele ale unor vertebrate, inclusiv primate, dau dovadă mai mult de 500 de lucrări ale cercetătorilor din diferite ţări.
De exemplu, psihologul britanic Phil Gee, de la Universitatea din Plymouth a spus o dată, că peştii pot "spune" cît este ora.
Medicul l-a învăţat de a colecta hrana, prin apăsarea unei pîrghii în anumite momente. El spune, că peştii pot să păstreze amintiri, cel puţin trei luni. În plus, sunt capabili să se adapteze la schimbarea circumstanţelor, precum şi orice alte animale mici şi păsări.
În presa australiană a fost descris un caz: peştii, ce s-au învăţat să evite plasele, au păstrat această abilitate în memorie timp de 11 luni – este echivalentul unui om, care a memorizat lecţia, adusă de soartă acum 40 de ani în urmă.
PETA, de asemenea, accentuează atenţia publicului asupra faptului, că peştii simt durere, că suferă teribil în timpul călătoriei de la mare spre magazine, că plasele de piscuit jupuie de pe peştele viu "pielea" şi aşa mai departe.
Fără a să se limita în standarde morale şi etice, activiştii, recurg chiar şi la intimidare. Cică, carnea de peşte este adesea contaminată cu mercur, care poate determina leziuni cerebrale, şi substanţe chimice toxice, legate de cancer, afecţiuni ale sistemului nervos şi cauză boli letale de la bacterii.
Criticînd - sugerează, prin urmare, ca o alternativă, apărătorii drepturilor peştilor propun oamenilor să se hrănească cu supă de brînză, cu sushi vegetariene şi altele produse asemenea. Parcă este nu mai puţin gustos, şi e mai sigur.
În general, organizatorii campaniei "Compătimire faţă de peşti" au de gînd să atace pe două fronturi: în primul rînd, să convingă consumatorii, că există motive etice pentru refuzul de a mînca peşte, şi în al doilea rînd, să demonstreze că metodele actuale de pescuit – sunt violente, şi să obţină modificarea lor, spre exemplu, a forţa pescarii de a asoma peştii înainte de a-i scoate din apă.
Protectorii "prietenilor cu aripioare înotătoare", sunt împotriva chiar şi a pescuitului sportiv, bazat pe principiul "ai prins şi ai dat drumul", pentru că de la 43% la 62% din acest peşte mor în termen de şase zile. Acest lucru are loc datorită deteriorării solzii, a gurilor şi aripioarilor, creşterea acidului lactic în muşchi, lipsa de oxigen şi aşa mai departe.
Desigur, PETA se va confrunta în mod inevitabil cu neîncredere, scepticism şi, în general. Astfel, Asociaţia Americană de Cardiologie (American Heart Association), recomandă insistent peşte, ca parte a unei alimentaţii sănătoase (despre fosfor, probabil, toţi îşi amintesc din copilărie).
"Este iresponsabil să convingi oamenii să nu mănînce peşte, în timp ce medicii şi nutriţioniştii îl recomandă de două ori pe săptămînă - consideră preşedintele Institutului Naţional pentru Pescuit al SUA (NFI) John Connelly. – În caz de ceva, noi ar trebui să mîncăm mai mult peşte.
Între timp, peştii vorbesc unul cu celălalt, cu guiţat şi alte sunete, pe care oamenii pot auzi doar cu instrumente speciale.
Peştelor îi place, cînd sunt uşor atinşi, şi pot freca de picioare ca o pisică.
Unii peşti sunt grădinari – ei contribuie la dezvoltarea algilor gustoase pentru ei. La fel ca şi păsări, mulţi peşti construiesc cuiburi, în care îşi cresc puii lor.
Alte specii de peşti colectează unele pietre de pe fundul oceanului, pentru a-şi construi o cameră de odihnă secretă.
"Noi toţi înţelegem că torturarea cîinilor şi a pisicilor - este imorală şi anticreştină". În mod similar, este anticreştină torturarea sau uciderea (sau plătirea altora pentru ca ei să torture şi să omoare) peştilor şi a altor animale. Deşi peştii nu au posibilitatea de a striga de durere, ei au acelaşi drept la compasiunea noastră, la fel ca şi cîinii, şi pisicii şi alte persoane".
100