Construcții verzi și deșeuri

La întrebări răspunde I.N. Peterson, constructor și antreprenor care promovează materiale de construcţii şi tehnologii ecologic şi economic eficiente.

D-lui relatează despre progresele obţinute în producerea betonului celular non-autoclavizat:

Unul dintre cele mai importante aspecte ale tehnologiei ecologice este problema utilizării posibile a diferitelor tipuri de deșeuri. Desigur, deșeurile trebuie să fie mai întâi verificate pentru a stabili siguranța acestora pentru sănătatea umană și mediul înconjurător. Cele mai impresionante posibilităţi - utilizarea cenușii centralelor electrice termice.

Prin mormane uriașe de cenușă se scurge apa, care nimereşte în râu, în sol. Aceasta, desigur, nu ceste cenușa care rămâne după incinerarea deșeurilor, dar ea conţine diverse substanţe nocive, inclusiv cancerigeni, care nimeresc în mediu. În afară de metale grele ea conține compuși organici dăunători. Atunci când cenușa zace în halde, ea poluează aerului și aduce mai mult rău decât atunci când este folosită în blocuri. Materialul închis într-un perete de asemenea nu este perfect, aceeaşi vată minerală este legată în interiorul zidurilor prin ligamente de polimer. Dar vata minerală treptat se eliberează în aer și-l contaminează.

Materialele polimere, absolut toate, emit în aer, care stiren, care fenol, care formaldehida, care dioxine, etc. Situația ecologică este deosebit de gravă în orașe în care nu ai unde să mergi din cauza gazelor de eșapament. Acum imaginați-vă imense "palate" cu pereţii izolaţi cu materiale plastice, de pe întreaga suprafață a peretelui iese ceva dăunător, este o povară mare asupra aerului, asupra sănătăți umane. Iar din betonul celular, chiar și fabricat cu utilizarea deșeurilor, nimic nu iese. Acest material nu elimină nimic în aer. Și este un mare avantaj al betonului celular non-autoclavizat, din punct de vedere al ecologiei.

Repet, din punct de vedere ecologic și igienic, din punct de vedere al rezistenţei și performanței termice, betonul celular este superior cărămizilor.

- În țările europene au încercat să utilizeze zgura după incinerarea gunoiului pentru construirea drumurilor. Dar s-a dovedit a fi neprofitabil: a trebuit să se acopere zgura cu materiale de ambalaj pentru a nu emite contaminanți în mediul înconjurător. Mai ieftină a fost îngroparea acestor toxine.

- Noi folosim doar cenuşa arsă de CET, deoarece cunoaştem materia primă cu o compoziţie destul de stabilă.

În afară de cenușă sunt o mulțime de alte deșeuri potrivite. De exemplu, deșeuri miniere din materialul valoros. Roca se mărunţeşte, se flotează pentru a obţine un "nisip" fin. Acest "nisip" în cantități uriașe apoi zace în mormane și nu se știe ce este de făcut cu el. La fel sunt potrivite şi deșeuri de prelucrare a pietrei, care sunt de asemenea produse în cantități mari și cu care de asemenea nu se știe ce trebuie de făcut, plătind amenzi mari.

Soluția găsită s-a dovedit a fi rentabilă: nu cheltuim bani pentru re-utilizare, evacuare şi restaurare. Dar le putem folosi şi în alte scopuri, de exemplu, pentru a umple râpe sau acoperi drumuri. Putem realiza aşa numita recultivare, formând un munte şi acoperindu-l cu pământ, plantând copaci, este foarte simplu. Dar, se pare, că şi foarte scump.

În Germania, pentru eliminarea deșeurilor, plătește cel care le produce. Banii sunt împărţiţi între cei care colectează și transportă, reciclează şi îngroapă deşeurile asigurând securitatea lor.

Deci, după cum sa dovedit, un alt mare avantaj al tehnologiei de producere a betonului celular non-autoclavizat este o oportunitate largă de a folosi deșeurile, desigur, după o examinare aprofundată și punere la punct a tehnologiei. În timp ce deșeurile zac în grămezi, ele au întotdeauna capacitatea de a contamina mediul înconjurător. Şi cărbunele, și metalele sunt extrase şi vor fi extrase, iar deșeurile se vor acumula. Şi acum noi am găsit o utilizare pentru ele ceia ce este un mare plus.

- Aș dori, de asemenea să examinez problema locuinţei. Locuința este una dintre nevoile umane de bază şi construcţia locuinţelor pe scară largă este imensă. Impactul construcției asupra naturii - fabricarea materialelor de construcţie, lucrările de construcţii, întreținerea locuinței - este foarte mare şi este comparabil cu cel al industriei. Aceasta este o parte a industriei, cea considerabilă.

Din păcate, acest lucru nu este văzut întotdeauna de toată lumea. De exemplu, în China, în care începând cu anul 2010 a fost interzisă producerea cărămizii roșie, autorităţile au reieşit din faptul că producția cărămizii consumă multă materie primă şi energie. Chinezii încă folosesc cărămidă, dar cei care o folosesc, plătesc amendă. În curând voi merge în China, unde voi discuta proiectul construirii unei fabrici de 220.000 de metri cubi de beton celular cu folosirea cenușii. Producția noastră este foarte flexibilă şi permite nu numai să creştem capacități diferite, dar, de asemenea şi producția, dacă este necesar.

Dacă nu mai este nevoie de blocuri, putem demonta și transporta uzina la locul potrivit sau organiza procesul de producție mobil : şlepuri remorcate sau, ca în Kazahstan , vagoane de cale ferată, containere, iar energia se obține de la centrala pe bază de motorină.

Însă Ministerul Situații de Urgență din Rusia, din păcate, nu s-a interesat de uzina de containere. S-a constatat că este mai avantajos să aducă case din Canada, nu pentru țară, desigur, ci pentru unii funcționari.

Pe de altă parte, case de origine canadiană sunt case la cheie. În casele canadiene pereţii din cauza materialelor compozite sunt foarte ușori. Însă, aceste case nu sunt capitale, solide. Este o casa uşoară care se construieşte ușor, dar la fel de ușor şi se distruge. În America oamenii sunt obişnuiţi cu casele distruse: dacă casa este demolata, bine, vom construi una nouă. Însă pentru noi, sunt pierderi enorme. Din punctul meu de vedere, casa capitală, alte lucruri fiind egale, este mai bună decât cea temporară.

Casele canadiene împreună cu tehnologia canadiana, desigur, sunt bune, dar necesită un anumit nivel de dezvoltare economică, de cunoştinţe, calificare. Casa canadiană constă dintr-un număr mare de elemente care nu sunt accesibile într-o ţară mică sau săracă. Există și încălzitoare speciale, fabricate la uzine speciale. Aceste uzine au nevoie de materie primă specială, oamenii special instruiți, și chiar o știință specială.

Pentru această casă aveți nevoie de materiale speciale de finisare. La urma urmei, casele nu sunt finisate cu ipsos și tapete, ci acoperite cu folii de plastic speciale.

Acest lucru necesită elemente speciale de design. Ceea ce se încearcă să ne pună pe grinzi de lemn nu este o decizie corectă.

Casa canadiană este o casă dotată cu soluţii inginereşti speciale. Ea este, de obicei, încălzită cu energie electrică. Ea nu reprezintă o sobă rusă sau un cazan de gaz, ci un sistem electronic automat, proiectat pentru alimentarea continuă cu energie electrică. Casa canadiană are o capacitate calorifică zero, iar în cazul în care Ciubais va deconecta energia electrică, atunci imediat în această casă lumea va îngheţa. În Rusia s-au construit casele finlandeze, în care a fost imposibil să locuieşti, deoarece nu există aceeaşi cultură de aprovizionare cu energie electrică, lipseşte fiabilitatea.

Întreţinerea însăşi a casei necesită cunoștințe bine-cunoscute. Vin electricienii instruiţi şi verifică modul în care funcționează sistemul calculator,ei înlocuiesc un bloc, fără a aștepta ca sistemul să eșueze. În Rusia aşa ceva nu există.

Un exemplu foarte clar. Pereţii subţiri sunt acoperiţi cu materialul izolator foarte eficient. Şi pentru ca el să nu se ude, în interior se pune un film. Un ecran de vapori special din două straturi pentru ca umiditatea din cameră să nu treacă în perete și acolo să nu se condenseze. El trebuie să fie din masă compactă. Sunteți de acord să trăiţi într-o pungă de plastic? Pentru a evita acest lucru, ei fac un sistem special de ventilație sau de recuperare. Acest sistem este de asemenea deservit de profesioniști calificaţi. Și casa canadiană nu este făcută de o singură companie, ci de regulă, de două duzini de firme. Prin urmare, casa canadiană de înaltă calitate este disponibilă numai în ţara care dispune de toate tehnologiile stabilite. În Rusia toată infrastructură urmează a fi creată. Și noi nu suntem pregătiți pentru astfel de lucrări. Mai mult decât atât, este prea scump. Dacă vom omite acest aspect și altele, vom obține o locuință rea.

Noi putem construi case capitale şi sigure din ceea ce avem la îndemână.

- Oare este posibil să utilizăm betonul celular pentru a fabrica un perete terminat, ca un panou?

- În principiu, mărimea blocurilor poate fi diferită, acestea sunt determinate de o serie de caracteristici. Din betonul celular non-autoclavizat s-au făcut panouri de mărimea unei camere. Dar acest panou necesită o armatură, un tratament termic şi estet mult mai scump decât blocurile. Al doilea punct, din blocuri putem construi o casă de orice configuraţie. Din panouri se construiesc module, capacitatea de a schimba design-ul este limitată.

În cele din urmă, acest material ca şi toate materialele poroase se tasează. Când facem un bloc mare, tasarea va şi fi mai mare. Casele cu panouri suferă cusături, deoarece panoul este mare. Deformaţii de temperatură și de umiditate apar în dimensiuni mari , iar la locul unde trece cusătura se manifestă în deplină măsură. De aceea, pentru producția industrială blocurile mici sunt mai profitabile decât cele mari. Astăzi, mai mult de 90% din produsele realizate din betonul celular sunt în formă de blocuri mici.

Desigur, domeniul dezvoltării betonului celular este foarte mare. Având în vedere că trebuie să construim locuințe noi, înlocuind materialele de calitate inferioară şi totodată foarte scumpe. Acest lucru va reduce costul locuințelor. Creditele şi ipoteca locuinței cresc, de a reduce costurile fără a deteriora calitatea poate doar o tehnică sau o tehnologie nouă. Betonul celular non-autoclavizat este unul dintre elementele noii tehnologii. Deşi şi din deșeuri.