Cotiturile rîului
Specialiștii apreciază starea bazinelor acvatice din Republica Moldova ca pe o veritabilă catastrofă ecologică.
Multe rîuri sînt poluate și seacă, pe ele se construiesc ilegal iazuri, majoritatea iazurilor nu se curăță și se transformă în mlaștini, iar izvoarele care cîndva erau considerate surse de apă pură, acum dispar sau apa lor nu mai este sigură pentru utilizare. Ecologia nu este o prioritate Prezența bazinelor acvatice naturale și calitatea bună a apei lor constituie un lucru foarte important pentru țară și populația ei. Potrivit datelor oficiale, rețeaua hidrografică a Republicii Moldova include 3621 de rîuri și rîulețe cu lungimea totală de 16 mii de kilometri.
Dacă în urmă cu peste un veac unele dintre arterele noastre acvatice erau navigabile, astăzi majoritatea lor au un debit de apă redus și sînt poluate puternic. Dar cel mai trist este faptul că situația în cauză preocupă ONG-urile de mediu, nu și pe autoritățile responsabile, deși aprovizionarea cu apă reprezintă o prioritate strategică a politicii sociale a statului. La noi însă problemele de mediu întotdeauna au foste departe de a fi o prioritate.
Ne-o demonstrează și desființarea Ministerului Mediului ca structură de stat separată. Dar chiar și în anii existenței sale, acesta, de cele mai multe ori, era preocupat de constatarea problemelor, nu și de soluționarea lor practică. Totodată, a construit conducte pentru alimentarea cu apă și canalizare (prerogativa altor instituții și a autorităților locale), în loc să rezolve problemele legate de restabilirea echilibrului hidrologic al țării.
Citește mai mult: noi.md
82