Cu privire la starea casei tribale lui Fiodor Dostoievski (+Video)

Cu privire la starea casei tribale lui Fiodor Dostoievski (+Video)

Pe 11 noiembrie s-au împlinit 190 ani de la naşterea lui Fiodor Mihailovici Dostoievski. Cercetătorii operei marelui scriitor rus cunosc bine moşia „Darovoie”, situată în apropierea Zaraisk, oraşul în regiunea Moscovei. La moşie, cumpărată de tatăl lui Dostoievski în anul 1831, familia petrecea lunile de vară. În perioada post-revoluţionară Dostoievski a fost un scriitor nepopular, Lenin l-a numit "foarte rău". Moşia practic a rămas fără stăpân, şi în continuare crearea muzeului Dostoevski a rămas sub semnul de întrebare, transmit „Ştirile culturii".

Fosta moşie a familiei Dostoievski nu este un muzeu a parte, ci se numeşte sectorul muzeului „Kremlinul din Zaraisk”. Vizitatorii Kremlinului vin aici în trecere – să vadă teii, stejari, câmpii care îşi amintesc de clasicul.

"Încă nu se poate vorbi despre un muzeu, în sensul deplin al cuvântului, deoarece aici există doar o cabană de lemn şi nu este cea în care a trăit Fiodor, ci una reconstruită. O casă fără căldură, fără energie electrică. Prin urmare nu putem vorbi despre o expoziţie memorială, expunerea obiectelor memoriale autentice",- explică angajata muzeului „Kremlinul din Zaraisk”, Irina Gorodenţeva.

"Muzeul nu este numai mese, scaune, pe care a şezut un om mare. O pană, cu care a fost scris romanul "Fraţii Karamazov". Pot fi şi copacii, şi peisajul neobişnuit. De fapt, toţi aceşti opt ani, am fost implicaţi în conservarea celor mai importante exponate din muzeul Dostoievski "Darovoie", - a menţionat doctorul în ştiinţe filologice, director al Parteneriatului nonprofit "Rezervaţia Darovoie", Albina Bessonova.

Entuziaştii - profesorii şi studenţii de la Institutul Pedagogic din Kolomna - constant efectuează cercetări: folclorice, arheologice, literare. Şi înnobilează moşia părăginită. 321 de copaci de o vârstă peste 250 de ani , care au fost centenari încă în viaţa lui Dostoievski. Dendrologii tratează arborii bătrâni, o procedură costă aproximativ cincisprezece mii de ruble.

"Starea copacilor de tei este critică. Aici au rămas doar cele mai vechi generaţii de tei - contemporanii lui Dostoievski, a doua generaţie are 120 de ani. Dar generaţia următoare nu există", - spune dendrologul Iurie Peterson.

Aceşti tei a fost salvaţi de la a fi tăiaţi de către ultima proprietara a moşiei „Darovoie”, nepoata lui Dostoievski, Maria Alexandrovna. Mărul discordiei între ea şi ţăranii în anul optsprezecelea au fost 650 de pomi fructiferi. Alexandra, părăsind Moscova, mai departe de tumultul revoluţionar, fiind profesoara gimnaziului, actualmente închis, a fost lipsită de pensie. Merele pentru ea au fost unicul venit. Locuitorii din satul Darovoie, de asemenea, pretindeau la livadă: scriau petiţii, şantajau cu defrişarea teilor. Încercările lui Maria Alexandrovna de a crea în Darovoie Muzeul Dostoievski au fost zădarnice.

"Tentativele de a transforma Darovoie în muzeu, ţăranii, în mod repetat, au prezentat ca încercările unei moşiere bătrâne de a pune mâna pe proprietatea, a restabili moşia proprie. Ei au creat aici societatea ţărănească Darovoie. Şi acelaşi teritoriu a devenit râvnit pentru două structuri paralele", - spune doctorul în ştiinţe filologice, Georghe Prohorov.

Noua administraţie a câştigat cauza şi a părăsit moşia ca fiind inutilă.

La sfârşitul anilor 20 „foarte rău” Dostoievski a fost scos din programele şcolare ca un reacţionar. Iar conform conceptului muzeului creat în Moscova – a fost un scriitor, care tindea către proletari şi nu a fost înfrânt de munca silnică la ocnă. Moşia,rădăcinile nobile, în acest concept nu se încadrau. Din 1927 Darovoie se consideră un monument al naturii. În documentele oficiale este scris: "Parcul moşierului Bostnevski".

În cabană a fost organizată coliba de lectură, parcul a fost năpădit de buruieni. Doar recent a fost descoperit mormântul tatălui scriitorului, şi a devenit posibil să se restabilească biserica în Monogarovo, pe care o frecventa familia Dostoievski. În timp ce adepţii lui Dostoeviski fac planuri pentru crearea în Darovioe unui muzeu interactiv al copilăriei scriitorului, terenurile moşiei rămân a fi fără stăpân. Fără nici o arie protejată.

"Aici se petrece vânzarea terenurilor. Şi conform planului cadastral, care se află pe Internet, vedem că pământul adiacent de conac, pe malul iazului, a fost deja vândut. Şi nu putem înţelege cui este vândut. Mâine pot veni oamenii şi efectua construcţii pe teritoriului moşiei",- spune vice-preşedinte al Societăţii Ruse de Dostoievski, Vladimir Viktorovici.

Se pare că, Ministerul Culturii planifică, începând cu 2014, să realizeze aici o restaurare generală. Dar deocamdată aici nu este nici o rezervaţie, mai sunt încă doi ani. Iar lupta cu proprietarii reali, care în acest răstimp pot apărea, după cum arată istoria conacului Darovoie, este lipsită de sens.