MOLDOVENII.MD

Cum crestem fertilitatea solului in agricultura ecologica?

Pentru fermierii ecologici, un sol fertil inseamna o productie mai mare si o combatere eficienta a daunatorilor. Pentru a veni in sprijinul celor care vor sa afle cum pot imbunatati fertilitatea solului, revista Eco Ferma a invitat-o pe prof.univ. Maria Toader, specialist in cultivarea plantelor in sistem ecologic, sa ne spuna care sunt cele mai bune metode pentru atingerea acestui obiectiv.

Practici specifice privind fertilitatea solului in fermele ecologice
Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinute si ameliorate prin:

• cultivarea de plante leguminoase, plante pentru ingrasaminte verzi sau plante cu inradacinare adanca, in cadrul unui asolament corespunzator;
• incorporarea de substante ecologice in sol, sub forma de compost, provenind de la unitatile producatoare, in conformitate cu regulile de productie ecologica;
• pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de animale, precum ar fi balegarul de curte, daca acestea provin din unitatile de crestere a animalelor care respecta regulile nationale existente sau, in absenta acestora, practicile internationale recunoscute referitoare la productia animaliera ecologica;
• cresterea fertilitatii solului se realizeaza prin practici culturale cum ar fi: rotatia culturilor; ingrasaminte verzi; culturi ascunse; culturi intercalate; reziduuri vegetale si animale reciclabile; pasunat prin rotatie; lucrari ale solului.

Gunoiul de grajd este considerat un ingrasamant complex si poate fi constituit din amestec de balegar si materii vegetale. Acesta contine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) si calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea si cantitatea gunoiului depind de mai multi factori: specia si varsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele folosite si felul asternutului din grajduri, metoda si perioada de pastrare a gunoiului. Acest tip de ingrasamant se aplica de obicei toamna, incorporat fiind apoi prin aratura, avand un efect complex asupra solului, influentand insusirile acestuia. Astfel, solurile care contin argila in cantitate mai mare devin mai permeabile, mai afanate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar continutul in humus, component important al fertilitatii, creste. De asemenea, este imbunatatita activitatea biologica a microorganismelor si a microfaunei din sol.

Practici specifice privind procesarea produselor ecologice
Produsele procesate ecologic trebuie sa fie obtinute prin utilizarea de metode de procesare ce garanteaza ca, pe parcursul tuturor stadiilor din lantul de productie, se mentin integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului. Procesarea ecologica se bazeaza pe un numar de principii si practici, ca de exemplu:

• producerea de cantitati suficiente de alimente, fibre si alte produse de calitate superioara;
• producerea alimentelor ecologice din ingrediente agricole ecologice, cu exceptia cazului in care un ingredient nu este disponibil pe piata sub forma ecologica;
• limitarea utilizarii aditivilor alimentari, a ingredientelor neecologice cu functii principale tehnologice si organoleptice si micronutrientilor si a auxiliarilor tehnologici, astfel incat acestia sa fie utilizati in cea mai mica masura si doar in cazul unei nevoi tehnologice esentiale sau in scopuri nutritionale speciale;
• utilizarea materialelor de ambalare biodegradabile, reciclabile si reciclate.

Rotatia culturilor si asolamentul in fermele ecologice
In orice ferma ecologica se recomanda sa fie cultivate mai multe plante, pentru ca activitatea acelei ferme sa devina cat mai echilibrata.
Culturile agricole sunt alese in functie de anumite criterii, care privesc conditiile socio-economice din zona, tipul de sol, clima, cerintele biologice ale plantelor, disponibilul de forta de munca. De asemenea, se va tine cont de existenta unor dotari pentru conditionarea, uscarea si depozitarea recoltei, precum si spatii sau instalatii pentru uscare, dar si de bolile si daunatorii specifici fiecarei culturi in parte.
In fermele ecologice sunt recomandate spre cultivare ca plante premergatoare, circa 20%, specii din grupa leguminoaselor care fixeaza azotul atmosferic si lasa terenul curat de buruieni, sau alte plante care pot constitui ingrasaminte verzi (rapita, mustar) sau alte plante cu inradacinare adanca cu rol in sporirea si mentinerea fertilitatii solului.

Lucrarile solului in fermele ecologice
In cadrul tehnologiilor de cultura, lucrarile solului reprezinta o veriga importanta si de aceea este necesar sa fie efectuate in cele mai bune conditii. Astfel, fermierul trebuie sa cunoasca unele particularitati ale terenului, tipul de sol, prezenta buruienilor problema, unele carateristici ale speciei cultivate, pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a utilajelor necesare si a indicilor de executie. Pe terenurile in panta, lucrarile vor fi efectuate de-a curmezisul pantei pentru a nu aparea erodarea odata, cu apa, a stratului fertil de sol.
De asemenea, resturile vegetale trebuie maruntite foarte bine inainte de aratura cu o grapa cu discuri, pentru a nu ingreuna efectuarea araturii si a lucrarilor ulterioare.
Lucrarile solului trebuie sa fie efectuate pe cat posibil, in intervalul de umiditate optima, pentru a avea un minimum de consumuri energetice.

Metode specifice pentru controlul buruienilor in fermele ecologice
Curatirea masinilor agricole la schimbarea lanului are un rol important in tinerea sub control al buruienilor in fermele ecologice. Numeroase buruieni s-au adaptat in sensul maturizarii semintelor proprii cu cele ale plantelor de cultura. Chiar si in cele mai bine intretinute culturi exista un numar oarecare de buruieni ale caror seminte sunt apte de a asigura perpertuarea speciei, cu conditia diseminarii lor corespunzatoare. Prin urmare, recoltarea rearezinta un mijloc de propagare a semintelor de buruieni, daca nu se iau masurile necesare pentru colectarea acestora sau pentru curatarea corecta a combinelor.
Extractul de urzica, numit si „zeama care musca”, se utilizeaza ca atare (dediluat) pentru combaterea afidelor si paianjenilor care ataca diferite plante de cultura (castraveti, tomate, pomi fructiferi, etc), dar are si efect benefic asupra fructificarii si nutritiei plantelor. Preparatul se obtine dintr-un 1 kg de herba proaspata si 10 l de apa. Timpul de extractie este de 12 ore si se recomanda aplicarea inainte de formarea florilor. Stropirea se poate repeta dupa 3 zile.

Sursa