MOLDOVENII.MD

Cum hranim plutonul urban de maine?

Procurarea si gestionarea  apei si a hranei,  in megapolisurile anilor 2030, reprezinta tema de cercetare a ultimului raport realizat de McKinsey Global Institute, faimoasa  companie americana de consultanta in management.

Fata de 1950, cand doar 30% din cei 2,5 miliarde de locuitori ai Terrei locuiau in orase,  in 2030, 60% din cei 8,3 miliarde de pamanteni vor ingrosa randurile plutonului urban la nivel global. Iar intrebarea care ii framanta pe experti, cat si pe autoritatile locale este “Cum hranim plutonul urban de maine?”.

Numarul citadinilor
indieni si chinezi, egal cu populatia UE

Urbanizarea planetei este deja, pentru multi dintre noi, un loc comun. Elementul de noutate il constituie insa deplasarea rapida  a centrului de greutate al acestui fenomen, cu precadere spre sudul si, mai ales, spre estul Terrei care numara 455 de orase cu peste un milion de locuitori“, potrivit worldatlas.com,

Astfel,  in zonele sudice sau estice ale globului, din pacate insuficient pregatite pentru invazia urbana, se vor indrepta grupuri enorme de oameni, ce se vor inghesui, in special, in orasele din China, care se pregateste sa adaposteasca un miliard de oraseni in urmatorii 17 ani.

Pana in 2030, in orasele din China vor mai veni inca 276 de milioane de suflete, iar in cele din India, 218 milioane, cifra ce va echivala cu numarul populatiei actuale a Uniunii Europene.

Cererea de apa, energie
si hrana,de 3 ori mai mare

Impactul cresterii populatiei urbanela nivel mondial ar putea fi devastator, cu urmari economice, politice si ecologice de neimaginat,  in masura in care nu se va institui o noua disciplina globala, prin elaborarea si aplicarea unor politici de dezintensificare urbana. Nevoile energetice, cele de apa si de hrana se vor tripla, traficul rutier va deveni infernal, cu infrastructuri incapabile sa mai absoarba valurile de automobile, iar gunoaiele  vor pune stapanire pe metropole.

In China, cererea de electricitate se va dubla pana in 2030, reprezentand 20% din cererea mondiala, iar nevoia de apa, la nivel global, se va ridica la 6.900 de miliarde metri cubi de apa, ceea ce reprezinta peste 40% din capacitatea actuala a resurselor sustenabile ale Terrei. Iar cerinta globala de hrana va fi in crestere cu 35% pana in 2050”, se mai arata in raport.

Urbanizarea va genera o crestere a clasei de mijloc, iar aceasta ascensiune sociala se va traduce, pe plan nutritional, printr-un consum excesiv de carne. Pentru a face fata acestui consum, productia de cereale va trebui sa creasca, pentru a hrani vitele, si odata cu ea consumul de apa.

Agricultura ecologica,
una dintre solutii

O prima solutie, avansata in raport vizavi de problema procurarii si gestionarii  hranei,la nivel mondial,  consta intr-o mai mare integrare a schimburilor de produse agricole, ceea cepresupune incurajarea agriculturii ecologice si datorita avantajului reprezentat de distantele scurte pe care ar trebui sa le strabata alimentele bio, cultivate in ferme de proximitate.

Cea de-a doua solutie, care n-o exclude pe prima, consta in dezvoltarea asezarilor rurale, prin promovarea si sustinerea de catre guverne a fermelor locale sau regionale. Iar cea de-a treia solutie ar fi aducerea satelor in orase, mai precis a fermelor care ar putea fi dezvoltate vertical.

In Tokyo, cel mai mare oras de pe planeta, exista o activitate agricola intensa, 2% din suprafata megapolisului fiind folosita in acest scop.  Iar autoritatile locale intentioneaza sa mareasca aceasta suprafata.

Ferma verticala este o idee care ii apartine profesorului  in microbiologie de la Universitatea Columbia, Dickson Despommiers. O ferma de 30 de etaje ar putea hrani 30.000 d epersoane, de sase ori mai mult  decat prin mijloacele conventionale”, sustin expertii americani.