MOLDOVENII.MD

Cum să întoarcem oamenilor sentimentul de dragoste față de patrie?

S-ar părea că toată lumea înțelege că viața în ziua de azi se schimbă atât de repede, ca niciodată, și că nici unul dintre noi, și nici lumea ca un tot întreg nu va mai fi la fel ca înainte. Dar, totuși, persistăm să ne folosim de modele și stereotipuri vechi. Și unde e adaptabilitatea omenirii ca specie biologică, atât de des laudată de către savanți?! La urma urmei, anume ei susțin că adaptivitatea ridicată față de schimbarea condițiilor de mediu a permis omului să domine planeta. Și, atunci, ce s-a întâmplat – ne-am epuizat? Probabil, nu. E nevoie doar să luăm o privire nouă la canoanele "de nezdruncinat", și vom observa că nu există nici o lipsă de idei despre un alt mod de viață și o altă ordine mondială. Pur și simplu acestea mai lent își fac loc în mintea și conștiința noastră.

Astăzi interlocutorul meu este Denis Doțenco, un fizician. A făcut studii în domeniul fizicii teoretice la Universitatea din Utrecht din Olanda, sub conducerea unui laureat al Premiului Nobel. Deci nu poate fi clasificat ca un "romantic". Cu atât mai surprinzătoare par a fi ideile, formulate în teza sa de master, scrisă la absolvirea cursului de formare profesională în cadrul Academiei de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova.

În această lucrare el a propus un Proiect Național pentru Republica Moldova, bazat pe ideile Moșiilor de Familie și a Așezărilor Ecologice alcătuite din acestea.
"Dragostea conștientă față de patrie, exprimată prin amenajarea moșiei sale de familie și formarea a unei noi imagini a statului ca a uniunii de moșii a neamului, va opri jefuirea, prădarea și distrugerea directă a resurselor naturale a Republicii Moldova, - scrie Denis Doțenco în teza sa. - Acest lucru va opri otrăvirea pământul cu pesticide și va crea condiții pentru restabilirea potențialului natural pierdut, ceea ce va crea o bază pentru însănătoșirea națiunii, și temelia a unei economii noi și ecologice, a securității alimentare a statului."

Moșiile de familie cel mai des sunt percepute ca ceva "pentru suflet", unii chiar cred că adepții acestor idei astfel încerc să scape de probleme sociale. Și iată că apare o propunere argumentată din punct de vedere ştiinţific conform căreia moșiile de familie și așezările ecologice formate din acestea pot servi ca bază a ideii naționale pentru renașterea statului. Imediat apar o mulțime de întrebări în această privință! Și echipa sursei noastre - ecology.md - i-a cerut dlui Doțenco să ne povestească mai mult despre conceptele sale și perspectivele ideii Moșiilor de Familie în general.

- Denis, în conceptul Dvs. propuneți de a reveni la viață pe pământ. Însă știm că acum în societate, dimpotrivă, domină procesele de urbanizare, de cârlig sau de escroc oamenii din sate vor să le părăsească, și să plece la oraș. Ce, în opinia Dvs, poate schimba această tendință?

- Fără a teoretiza prea mult, pot să spun că atractivitatea vieții în apropiere de natură în Republica Moldova este în creștere pe an ce trece. Chiar și fără nici un sprijin guvernamental, se amenajează moșii de familie și se organizează așezări ecologice. Cei mai mulți susținători ai acestei idei sunt orășenii obosiți de ”bunurile civilizației”. Aici nu mă refer la mișcarea cu fazende suburbane. Este vorba anume despre moșii de familie.

- Și care este diferența dintre o "casă la țară" și o moșie de familie?

- O diferență există deja în definiția acestor noțiuni, căci, o casă în sat este, în primul rând, o gospodărie individuală, iar moșia de familie – este o gospodărie a neamului, generică, adică colectivă, unită prin legături de rudenie. Aici avem conceptele de neam, vatra neamului, moșia de familie, așezare a neamului.

În al doilea rând, o casă în sat, în termeni de conținutul său obiectiv, este ceva auxiliar, de sprijin, în timp ce moșia de familie este una de bază, ea reprezintă baza însăși a vieții și a autoasigurării alimentare a familiei.

În al treilea rând, o casă în sat, în cele mai multe cazuri prezintă o gospodărie țărănească, separată de locuința propriu-zisă, în timp ce moșia de familie - este, în primul rând, un loc de trai, și chiar mai mult – un mod de viață, de trai și un teren creativ pentru auto-exprimare. Adică întregul hectar devine casa ta și nu doar niște încăperi ce sunt situate pe acest teritoriu.

- Apropo, dacă vorbim de dimensiunile terenului - de ce suprafața propusă pentru o moșie de familie este de un hectar sau mai mult?

- Acest lucru este unul fundamental. Căci pentru gospodării obișnuite se alocă, de obicei, 6-15 sote de teren. Această suprafață nu este suficientă pentru a crea un ecosistem închis și durabil. În general, gospodăriile țărănești sunt un loc pentru cultivarea producției agricole, unde se aplică o muncă destul de grea (cu și fără utilizarea echipamentelor tehnice).

O continuă dezvoltare a acestei forme de utilizare a terenului este obiectiv limitată, deoarece nu este propice pentru dezvoltarea integrată a omului, consolidarea bazelor de familie, elementelor de bază pentru o viață deplină, după cum toate acestea sunt prevăzute în moșie de familie. Este principalul motiv pentru care astăzi în masă se limitează posibilitățile de restabilire a legăturii omului cu natura, de revenire la adevărata cultură a vieții pe pământ, motiv care limitează inițiativele oamenilor și a fondurilor funciare pentru valorificarea sa mai efecientă. În timp ce moșia de familie devine întruchiparea vie a patriei, unde vânzarea, gajul sau schimbul sunt de neconceput.

Gospodăriile tărănești nu au fost niciodată un conținut principal și esențial al vieții în ceea ce privește posesiunea viageră și asumarea responsabilității față de pământ, prelungirea neamului său, o formă de existență, de amenajare a spațiului de trai în baza unui ecosistem echilibrat cu un efort minim. La urma urmei, în moșia de familie producerea propriu-zisă, sau, mai degrabă, creșterea produselor alimentare este asociată cu procesele naturale de restabilire a fertilității solului și utilizarea preconizată a sa. Prin urmare, este nevoie de o suprafață destul de mare.

- În Moldova avem o densitate a populației destul de mare, avem oare terenuri suficiente pentru alocarea loturilor de 1 hectar dacă nu tuturor, cel puțin unei părți considerabile a cetățenilor?

- Da, am făcut calcule – avem destul pământ pentru toți. Desigur, pe de o parte s-ar părea că la ziua de azi la noi în țară nu sunt prea multe terenuri libere. Dar între timp niște suprafețe enorme de teren sunt goale și nu se prelucrează timp de mai mulți ani. Suprafețele prelucrate se micșorează în fiecare an și invers, dimensiunile zonelor nearabile cresc, ritmul de degradare a terenurilor progresează. Și anume ideea moșiilor de familie are drept scop crearea condițiilor pentru restaurarea pământului și amenajarea vieții în sânul naturii. De aceea ar trebui să se adopte un pachet de legi care ar permite de a evita tot felul de obstacole birocratice privind înregistrarea și supraevaluarea terenurilor. Mai ales în cazurile când apar inițiative de la cetățeni și organizații obștești care au obiective concrete de revitalizare și reconstrucție ecologică a pământului.

Fertilitatea scăzută a solului și tulburările ameliorative, amploarea și intensitatea degradării a solurilor, pustiirea spațiilor ce au fost cândva locuite trebuie să devie temei pentru perceperea impozitelor și amenzilor de la proprietarii terenurilor. Acumularea acestor fonduri ar putea fi îndreptată spre o renaștere a pământului în cadrul programelor de stat.

- Dar cum orășenii vor reuși să reînvie pământului? După cum înțeleg, majoritatea potențialilor locuitori ai așezărilor nu au nici experiență și nici cunoștințe de specialitate?

- De fapt, există o mulțime de informații în acces liber, Internetul e plin cu cărți, filme, granturi de cercetare, și video unde oamenii își împărtășesc experiența. Pe baza tehnologiilor ecologice, la cel mai mic cost și cu efort minim oamenii își cresc grădini, sapă iazuri. De ce să mergem departe, în Republica Moldova avem o așezare ecologică "Sciastlivoe" unde putem afla despre o experiență similară. În cărțile lui Vladimir Megre sunt, de asemenea, descrise detaliat și într-un mod foarte accesibil principiile de bază ale agriculturii ecologice. În moșia de familie se presupune plantarea și creșterea a mai mult de 300 de culturi pe principiile combinării și interdependenței lor reciproce, precum și plantarea direcționată a pădurii, grădinăritul, horticultura, agricultura acvatică, apicultura, organizarea meseriilor și a meșteșugăritului, etc. Toate sunt concepute în ansamblu, și nu în scopul de schimb sau vânzare, ci pentru a crea un mediu natural perfect.

- Totuși, sună destul de utopic.

- Deloc, priviți și singuri - posibilitatea de a crea moșii de familie la noi în țară va crea condiții necesare și stimulente pentru ca oamenii să investească bani nu doar în mărfuri de consum, aduse din străinătate sau produse la noi în țară în dauna mediului, ci să investească în viitorul său spațiu viu de trai, în amenajarea și îngrijirea pământului. Acest lucru va crea condiții favorabile pentru bunăstarea oamenilor și auto-asigurarea lor.
În această abordare, devine clar că pentru renașterea Moldovei astăzi nouă ne lipsește nu o tehnologie (sau metodă) de prelucrare a solului sau bani pentru aceasta, ci o autodeterminare responsabilă a fiecărei persoane pentru modul său de viață și întoarcerea sa pe pământul natal.

Implementarea ideii moșiilor de familie conduce la rezolvarea problemei spațiului locativ și a produselor alimentare, precum și a problemelor demografice și ale fondului genetic, problemelor de educație familială a copiilor, problemelor de mediu, precum și o serie de alte probleme acute cu care se confruntă societatea contemporană. La fel ea va rezolva problema patriotismului, deoarece fiecare cetățean va avea mica sa Patrie. Punând în aplicare proiectul acesta, statul va oferi o stare de bine sau bunăstare cetățenilor săi, va putea să-și recâștige o imagine bună și încredere a oamenilor, o dorință comună de a construi un stat nou.

Ne lipsește o nouă paradigmă ideologică care ar putea uni toți oamenii pe baza valorilor umane universale, pe principiile relațiilor dintre om și natură, combinația de libertate și responsabilitate, recunoașterea omului o ființă perfectă și capabilă de a se asigura folosind creativitatea sa, de a întoarce pământului frumusețea și armonia. Și această paradigmă stă la baza ideii de Moșii de Familie.

Ian Corăuș