Cum sînt distruse pădurile din Moldova

Anual, în gospodăriile silvice se pierd cîteva zeci de milioane de euro.

Despre aceasta a comunicat ministrul Ecologiei, Valeriu Munteanu, într-un interviu. Potrivit lui, schemele de fraudă legate de comercializarea lemnului erau acoperite de clasa politică.

Adică, dacă miliardul de dolari furat din cele trei bănci (în 2014 constituia 12% din PIB) a provocat un prejudiciu colosal ţării, atunci reiese că prejudiciul din fondul forestier, ce depăşeşte de zeci de ori această sumă, noi încă nu l-am conştientizat. Cauzele acestei catastrofe se constau, în primul rînd, în tăierea ilicită a pădurilor şi exportul ulterior al lemnului.

Cîte păduri avem – puţine sau multe?

Potrivit agenţiei „Moldsilva”, fondul forestier naţional ocupă 12,7% din teritoriul ţării (pentru comparaţie: în medie în Europa – 29%, în UE – 44%, în lume – 31%), în total 374,5 mii ha. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri – 87,2% - se află în proprietatea statului, restul terenurilor aparţin primăriilor – 12,2% şi persoanelor private – 0,6% (deşi această parte e nesemnificativă, ea creşte, triplîndu-se din 2005). Adică, de fapt, 99% din păduri sînt proprietate obştească, iar dacă pornim de la atitudinea faţă de ele, atunci, în mare parte, ale nimănui.

Din 1812 pînă în 1914, suprafaţa pădurilor de pe teritoriul ţării noastre s-a redus de aproape 2,5 ori. Ministrul liberal a concluzionat că de vină a fost Imperiul Rus. Apropo, el a refuzat să ofere un interviu pentru NOI.md.

După 1950, suprafaţa pădurilor a început să crească rapid. Pădurile erau plantate pe terenurile nefavorabile pentru agricultură, iar pînă în 1990 au fost plantate peste 250 mii ha de culturi forestiere. De la începutul anilor 90, posibilitatea plantării culturilor forestiere pe suprafeţe mari s-a redus, fapt ce a condus la micşorarea ritmului de restabilire forestieră.

Amintim că pădurile joacă un rol important în menţinerea echilibrului ecologic şi păstrarea biodiversităţii. Ele creează microclima, atenuează impactul factorilor nefavorabili. Pădurile ajută la protejarea resurselor acvatice, cu care avem probleme, elimină oxigen şi menţin echilibrul bioxidului de carbon, azot şi fosfor în atmosferă. Pădurile din Moldova pot absorbi 2239 de mii de tone de bioxid de carbon pe an. De asemenea, este greu de supraevaluat rolul pădurilor în lupta cu eroziunea solului, alunecările şi deşertificarea. În condiţiile Moldovei, funcţia de protecţie a pădurilor este foarte importantă.

În ecosistemele forestiere ale ţării noastre cresc peste 1 mie de tipuri de plante sau 43% din întreaga diversitate a vegetaţiei spontane şi vieţuiesc 116 specii de animale, introduse în Cartea Roşie a RM (numărul de specii pe cale de dispariţiei este cu mult mai mare). Multe dintre acestea depind vital de copacii cu scorburi mari, ce sînt tăiaţi frecvent în timpul defrişărilor. Aceste animale pot supravieţui doar dacă sînt respectate normele tehnice de gestionare a pădurilor.

Volumul defrişărilor s-a majorat

Este surprinzător faptul că, avînd astfel de rezerve forestiere modeste (nivelul de împădurire de mai multe ori mai mici decît media standardelor europene), în Moldova se practică despădurirea în cantități mari. În prezent, oficial este permisă obţinerea a circa 500 de mii de metri cubi de lemn pe an. Ţineţi minte acest indicator, vom reveni asupra lui mai tîrziu. Potrivit unor date, volumul tăierilor ilicite de pădure sînt de trei ori mai mari decît cele legale.

Precum se menţionează în studiul „Evaluarea veniturilor ratate în urma practicilor forestiere nedurabile din Republica Moldova”, efectuat în cadrul proiectului Forest Law Enforcement and Governance (FLEG), în perioada 1995-2014, volumul total de lemn obţinut de întreprinderile subordonate agenţiei „Moldsilva”, prin intermediul defrişărilor, a crescut cu aproape 40% - de la 413,2 mii de metri cubi, pînă la 588,2 mii de metri cubi.

Totodată, consumul anual de lemn (potrivit estimării FLEG) în ţara noastră este de 1039 de mii de metri cubi sub formă de lemne de foc şi 40,5 mii de metri cubi – pentru prelucrare. Adică, diferenţa dintre consumul estimat şi volumul autorizat pentru tăiere este de 580 de metri cubi sau consumul e de două ori mai mare decît cantitatea permisă spre tăiere. Cum este acoperită aceasta, putem doar ghici, dar se pare că prin activitatea ilegală şi schemele de corupţie.

Potrivit agenţiei „Moldsilva”, creşterea medie a pădurilor autohtone în general, constituie circa 1236 mii de metri cubi pe an. Reiese că volumul de consum al lemnului şi creşterea sînt aproape egale, fapt ce înseamnă degradarea resurselor forestiere, care şi aşa sînt deficitare.

Totodată, prezintă interes datele privind exportul. Dinamica exporturilor de lemn este următoarea:

2005 – $2267,2 mii

2006 - $3978,9 mii

2007 - $4277,1 mii

2008 - $5392,4 mii

2009 - $3893,8 mii

2010 – $5713,9 mii

2011 – $10214,4 mii

2012 – $12188,6 mii

2013 - $9485,3 mii

2014 - $8326,0 mii

2015 - $7986,2 mii

Dacă nemijlocit pentru prelucrarea lemnului este folosit doar 40,5 mii de metri de lemn pe an, atunci, se exportă, în special, materia primă.

Precum se vede din datele prezentate, o creştere furtunoasă a exportului de pădure moldovenească se atestă odată cu noua „putere democratică, proeuropeană”. Cele mai mari exporturi au fost înregistrate în 2011 şi 2012. Doar că Uniunea Europeană îşi protejează pădurile, iar autorităţile noastre se pare că nu au învăţat acest lucru.

Potrivit lui Munteanu, jumătate din tăierile ilicite sînt legate de exportul de lemn. Aici apare întrebarea – cum a fost posibil exportul lemnului obţinut ilicit, or, trebuiau perfectate documentele? Deoarece în UE, din 2012 este interzis importul lemnului de contrabandă, respectiv, cu documentele de provenienţă a lemnului tăiat ilicit erau în regulă. În acest caz, organele competente trebuiau să se întrebe cine a legalizat această cantitate de lemn.

Dacă în Moldova se atestă un deficit de păduri (de două ori mai puţin decît norma), atunci de ce exportul de lemn nu a fost inclus în tipurile de activitate interzise din start de la existenţa statului independent? Şi cred că trebuia să se atragă atenţia asupra faptului ce stimulează exportul de lemn – tăierile masive.

Mai bine mai tîrziu decît niciodată

Pe 2 martie 2016, a fost emis Ordinul Ministerului Mediului „în legătură cu interzicerea tăierilor în fondul silvic de stat”, iar în baza lui, pe 22 martie 2016, agenţia „Moldsilva” a emis Ordinul privind ameliorarea modului de gestionare în pădurile naturale. Apropo, ambele ordine nu au fost publicate în „Monitorul Oficial”, adică acestea nu sînt legale. Ordinul Ministerului nici nu a fost plasat pe site-ul lui.

În special, prin ordinul „Moldsilva”, din 1 octombrie 2016, se interzice tăierea masivă în pădurile naturale (cu cel puţin trei soiuri de copaci de provenienţă naturală). Iar planurile de tăieri masive pentru trimestrul IV 2016 şi pentru 2017 trebuie revizuite conform acestei interdicţii.

Pe 27 mai, Guvernul a adoptat Hotătîrea cu privire la sistarea exportului de lemn, care intră în vigoare abia pe 2 decembrie 2016. Cît lemn poate fi tăiat pînă pe 1 octombrie (conform ordinului „Moldsilva”) şi exportat pînă pe 1 decembrie 2016? Nu e clar de ce nu putea fi introdusă o interdicţie pentru tăierile masive şi la export din momentul apariţiei acestor documente?

Apropo, Legea privind reglementarea de stat a activităţii economice externe nu stabileşte termenul de jumătate de an pentru intrarea în vigoare a anumitor restricţii la export. Guvernul are dreptul, ținînd cont de interesele naţionale, să interzică exportul ce ţine de „protejarea vieţii şi sănătăţii oamenilor, florie şi faunei şi a mediului în general”, deoarece care este sensul acestei aşteptări? Doar numai pentru ca unii „businessmeni” să continue să mai fure o perioadă pădurile noastre? Există informaţii că cineva a încercat să împiedice introducerea unor restricţii. Se pare că această hotărîre poartă un caracter de compromis.

Moratoriul la exportul lemnului pe 10 ani?

Cu două săptămîni înainte de adoptarea acestei hotărîri de guvern, în Parlament a fost înregistrat proiectul de lege cu privire la sistarea exportului de lemn, elaborat de şapte deputaţi – care au părăsit fracţiunea PCRM. În prezent, iniţiativa se află la examinare.

Acest proiect are drept scop să conserve resursele naturale epuizabile şi restabilirea suprafeţelor forestiere. Autorii acestuia consideră necesară stabilirea unui moratoriu la exportul lemnului pe 10 ani – pînă la finele anului 2028. În această perioadă trebuie soluţionată problema protecţiei mediului, ce constituie o prioritate naţională, deoarece aceasta este legată de viaţa şi sănătatea populaţiei, de interesele economice ale ţării, cu posibilitatea dezvoltării durabile a societăţii.

Însă moratoriul va avea sens doar odată cu îndeplinirea unor măsuri concrete elaborate de Guvern. La acestea se referă extinderea suprafeţelor împădurite cu cel puţin 16% sau de la 169 230 ha (plantînd cîte 16,9 mii ha de pădure pe an); extinderea terenurilor naturale ocrotite de stat şi asigurarea unui management durabil al acestora; lupta cu tăierile ilicite de pădure (trebuie să existe un plan de acţiuni privind prevenirea acestor acţiuni) etc. Şi Guvernul trebuie să prezinte anual un raport privind măsurile adoptate.

Însă legislaţia mai conţine un punct interesant, în care se spune următoarele: „Cît priveşte contractele de export al producţiei, încheiate pînă pe 16 mai 2016, prezenta lege intră în vigoare peste trei luni de la publicarea ei „Monitorul Oficial al RM” .

Adică şi aici a fost oferită posibilitatea de continuare a abuzurilor timp de trei luni. Iar ţinînd cont de faptul că nu se ştie cînd va fi adoptată (sperăm) legea, atunci, probabil, aceasta va permite exportul lemnului în baza acestor contracte şi după 1 decembrie 2017, în pofida interzicerii impuse prin hotărîrea de guvern (or, legea prevalează, conform statutului).

Potrivit deputaţilor, restricţia la exportul de lemn nu va avea niciun impact semnificativ asupra economiei ţării.

În schimb, va permite protejarea pădurilor

Problema tăierilor ilicite de pădure există demult şi a fost sesizată demult de autorităţi. Încă în Programul naţional de restabilire a pădurilor şi împădurirea terenurilor din fondul forestier pentru 2003-2020 se menţiona că s-a majorat semnificativ volumul tăierilor ilicite – de la 826 de metri cubi în 1985 pînă la 7096 de metri cubi în 1998. De atunci situaţia s-a înrăutăţit.

Surse din cadrul „Moldsilva” au comunicat pentru NOI.md că în 2015, angajaţii agenţiei au perfectat 581 de procese verbale privind cazurile de tăiere ilicită a pădurilor în volum de 8164,9 metri cubi de lemn în valoare de 832, 6 mii de lei. Valoarea prejudiciului recuperat a constituit 548,5 mii de lei (66%).

Autorii studiului vizat „Evaluarea veniturilor ratate în urma practicilor forestiere nedurabile din Republica Moldova” (FLEG) au menţionat că controalele au depistat doar o parte din lemnul obţinut ilegal. Reviziile efectuate în perioada 1991-1996 au identificat peste 300 de mii de metri cubi de lemn tăiat ilegal anual. Comparaţi cu 8 mii de metri cubi pentru 2015.

Nu e greu să presupunem că în majoritatea fraudelor sînt implicaţi cei care trebuie să protejeze, să păstreze şi să sporească acest patrimoniu naţional. De exemplu, inginerii de la întreprinderile gospodăriilor silvice au fost implicaţi în 157 de episoade, în care au figurat 1200 de metri cubi de lemn: angajaţii protecţiei forestiere – 148 de cazuri (partea lor – 701 metri cubi), specialişti în domeniul silviculturii – 142 (288 de metri cubi).

Anul trecut, au primit pedeapsă disciplinară 304 pădurari, 78 de şefi de brigadă, 11 şefi-adjuncţi ai gospodăriilor silvice, 29 de şefi ai întreprinderilor silvice, 8 ingineri de protecţie şi pază a pădurilor.

De asemenea, au fost demişi 23 de pădurari, 18 şefi de brigadă, 1 şef-adjunct al gospodăriei silvice şi 5 conductori ai întreprinderilor silvice.

Acest fapt explică într-un fel acel haos din gospodăria forestieră din ţară. Or, figurile menţionate, în esenţă, sînt nişte piese mici în afacerile de comercializare ilegală a lemnului.

De ce avem nevoie de tăieri masive ale pădurilor

Specialiştii în silvicultură consideră că în Moldova nu trebuie să existe defrişări masive, deoarece pădurile fac parte din primul grup de protecţie, îndeplinind exclusiv funcţii de protecţie a mediului. La noi însă sînt răspîndite anume tăierile masive, care, în mare parte, sînt ilegale.

De la „Moldsilva” nu am reuşit să obţinem răspuns la întrebarea – de ce este nevoite de defrişările masive? De aceea, am apelat la „Normele tehnice de selectare şi aplicare a sistemului de tăiere a pădurilor”, aprobate prin ordinul Agenţiei în 2012.

În special, acolo se spune că, indiferent de sistemele aplicate de defrişare, o atenţie sporită se acordă păstrării şi ameliorării biodiversităţii ecosistemelor forestiere. Sistemul de tăieri include un sistem întreg de măsuri biotehnice, cu ajutorul cărora se efectuează trecerea plantaţiilor şi pădurii de la o generaţie la alta. Aceste măsuri trebuie să se afle în strînsă legătură cu măsurile de îngrijire a plantaţiilor pe parcursul unui ciclu în cazul aplicării vreunui sistem de tăiere, scopul acestuia este asigurarea regenerării suprafeţelor plantaţiilor mature şi celor depăşite în volum deplin.

Adică scopul principal – să nu fie tăiat totul la rînd, dar să fie păstrată pădurea!

„Tehnica defrişărilor trebuie să fie diferită, în concordanță cu intensitatea funcţiilor de protejare a plantaţiilor (iar pădurile noastre îndeplinesc anume această funcţie – n.r.). Ţinînd seama că perioadele de regenerare pot fi uneori mai lungi şi că grupele de seminţişuri şi tinereturi instalate pot atinge pînă la tăierile de racordare vîrste de 20-30 ani, este necesar ca în porţiunile regenerate să se execute şi lucrări de îngrijire a tinereturilor instalate, potrivit stadiului lor de dezvoltare”, se arată în document.

Precum au comunicat surse din cadrul „Moldsilva”, în legătură cu interzicerea tăierilor masive din 1 octombrie în păduri, gospodăriile silvice vor efectua reevaluarea terenurilor destinate defrişărilor în trimestrul IV al anului 2016 şi în 2017, iar Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice va efectua toate recomandările tehnologice. Adică tăierile masive pot fi evitate.

Noi nu am reuşit să aflăm de ce interdicţia la tăierile masive se introduce abia peste jumătate de an. Pentru cine se fac aceste avansuri? Pentru colegii de partid sau de coaliţie?

Care sînt consecinţele tăierilor masive

Chiar şi defrişările masive legale constituie un teren fertil pentru furturi.

De exemplu, în Gospodăria Silvică „Silva-Centru” (Ungheni), primăvara aceasta au fost verificate tăierile efectuate în 2015 şi cîteva sectoare scoase la licitaţie. La faţa locului au fost depistate diferenţe majore dintre cantitatea de lemn destinat vînzării şi cea reală. Aproximativ 143-230% din lemn nu a fost contabilizat. Astfel, doar de pe un sector, potrivit raportului, au fost obţinuți 285 de metri cubi de lemn, iar în realitate – 410 metri cubi, iar statul a fost prejudiciat cu 100 de mii de lei.

Asemenea scheme sînt foarte răspîndite, deoarece deseori, în documente sînt indicați cîte 100 de metri cubi de lemn sau mai puţin, de pe un hectar de pădure în cazul defrişării masive, iar în cadrul controalelor se depistau 300 de metri cubi, respectiv, 200% din costul lemnului pur şi simplu se furau. Un asemenea flux de bani nu poate să nu fie „protejat”.

De asemenea, Ministerul Mediului a comunicat despre plantaţiile butaforice pe mii de hectare. De exemplu, la „Iargara-Silva” au fost plantaţi 38 de mii de copaci pe 9,7 ha. La „Hînceşti-Silva” a fost raportat că după tăierile masive au fost plantaţi copaci dintre care s-au prins doar 72%. În realitate însă nu a fost sădit niciun copac. Adică banii alocaţi în acest scop au fost puşi în buzunarul cuiva.

Totodată, în aceeaşi gospodărie silvică, pe cîteva sectoare, au fost depistate tăieri ilicite, iar pentru a ascunde urmele, buturugile au fost arse, iar rădăcinile rămase au fost acoperite cu pămînt. Preţul unui copac tăiat acolo este 700-1000 de lei. Doar pe un singur sector prejudiciul în urma tăierii celor peste 150 de copaci constituie cel puţin 100-150 de mii de lei.

Tot la „Hîncesti-Silva” s-a constatat că pe sectoarele scoase la licitaţie pentru tăiere, cantitatea de lemn a fost redusă de două ori. Această listă poate fi continuată.

Iar acum să revenim la faptul că în prezent este permisă oficial obţinerea a circa 500 de mii de metri cubi de lemn pe an. Deoarece „tăietorii” noştri de lemne obişnuiesc să reducă cantitatea de lemn obţinută de două-trei ori, înseamnă că ei au nevoie de o suprafaţă pentru tăiere de 2-3 ori mai mare. E una dacă de pe un hectar se obţine în medie cîte 200 de metri cubi de lemn, atunci trebuie tăiată 2,5 mii ha de pădure. Şi e cu totul altceva dacă se obţin cîte 100 de metri cubi, atunci sub topor vor ajunge în total 5 mii de ha.

Majorarea amenzii şi confiscarea

Una dintre măsurile de luptă cu tăierea pădurilor trebuie să fie înăsprirea pedepselor. Ministerul Mediului a pregătit modificările la Codul contravenţional. În special, se propune înăsprirea pedepsei pentru transportarea lemnului fără documente de provenienţă, înlocuind mărimea amenzii pentru persoanele cu funcţii de răspundere de la 30 pînă la 100 de unităţi convenţionale cu „de la 400 pînă la 500 u.c.” şi introducerea unei noi măsuri – confiscarea tehnicii speciale pentru defrişare sau destinată pentru săvîrşirea altei contravenţii.

Avînd în vedere costul înalt al lemnului transportat, doar aplicarea amenzilor în aceste limite nu este suficientă. Iar confiscarea camionului sau tractorului va servi drept argument convingător să nu mai facă asemenea lucruri.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat în repetate rînduri că este unionist. Iar dacă ţinem cont că Ministerul Mediului şi Agenţia „Moldsilva” sînt conduse de reprezentanţii Partidului Liberal, care are drept una dintre sarcini demonstrarea eşuării Republicii Moldova, atunci cum este posibilă în acest caz restabilirea ordinii în silvicultură?

Ce a fost totuşi plantat

Potrivit datelor „Moldsilva”, primăvara trecută, în gospodăriile silvice au fost plantate circa 337 de ha cu plantaţii verzi. Cele mai multe au fost sădite în raioanele Soroca, Cahul şi Comrat. Pentru plantaţiile noi pepinierele au crescut puieţi de salcîm, arţar, ulm, tei, platan.

De asemenea, în scopul reducerii procesului de degradare a solului, au fost plantate 1250 ha – în special, în raioanele Glodeni şi Ungheni (în cadrul Planului naţional de extindere a suprafeţelor împădurite pentru 2014-2018, ce prevede împădurirea terenurilor degradate). Amintim că un grup de deputaţi propune plantarea anuală a circa 17 mii ha de pădure.

Pentru Moldova, coeficientul de împădurire trebuie să fie de cel puţin 25%, dar nu de 12,7%, cît constituie în prezent.

Anghelina Taran

Sursa: noi.md