MOLDOVENII.MD

Cum trăiesc locuitorii moșiilor de familie din Belgorod

În perioada de pînă la revoluție, proprietarii moșiilor de familie deveneau persoane privilegiate, ce primeau terenuri pentru că se aflau în serviciul țarului și pe care le transmiteau prin moștenire. În regiunea noastră astăzi esența noțiunii de „moșier” și procedura de procurare a unui teren pentru moșia de familie s-a schimbat.

„Legea din 2010 „Privind moșiile de familie din regiunea Belgorod” a propus o nouă formă de organizare a vieții oamenilor pe pămînt, o cultură specială a relațiilor și o atitudinea față de ecologie”, explică directorul general al Corporației ipotecară din Belgorod Anatolii Popkov.

Orcine poate crea moșii de familie, fiecare care este gata să implementeze tehnologii ecologic pure, să popularizeze tradițiile populare, să dezvolte meșteșugurile, infrastructura de servicii și de recreație. Amintim, că conform legislației, fondatorii de moșii primesc cîte un hectar de pămînt în arendă pe 49 de ani.

„Anume pe suprafața de un hectar poate fi creat un ecosistem regenerator, în care diversitatea de plante, animale și păsări sînt suficiente pentru a ne proteja de boli și de a menține echilibrul ecologiei sectorului și a populației de animale și păsări”, a explicat Anatolii Popkov.

Importantă e ideea

Moșiile de familie se unesc în așezări. În regiune acum sînt șase: în Belgorod, Koroceansk, Prohorov, Șcebekin și în Starîi Oskol. Acestea au reunit oameni, ce împărtășesc ideile modului de viață sănătos, a existenței armonioase în sînul naturii, a atitudinii grijulii față de lumea înconjurătoare.

Familia Șveț s-a mutat în regiunea Belgorod din Kursk acum patru ani, aflînd despre posibilitatea de a crea aici moșii de familie. Au obținut în arendă un teren în satul Zarecie, raionul Korocean, unde corporația ipotecară din Belgorod a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului pentru moșia de familie. Satul e mic – doar cinci familii de bătrîni. Așa că apariția a nouă moșii de familie și a locuitorilor lor a adus o contribuție la sporirea populației.

Casa de vis

Iar dacă la modul serios, atunci, mărturisește Olga Șveț, aceasta a fost un vis mai vechi – de a trăi la pămînt, de a construi o casă, de a fi mai aproape de natură.

„Noi am vrut să avem o casă mare, dar totodată, compactă, caldă, comodă pentru toți membrii familiei”, relatează mama a trei copii Olga Șveț.

Deoarece visul a fost unul mai vechi, la momentul construcției, proprietarii știau exact ce-și doresc.

„Noi deja am pierdut o parte din sănătate, trăînd în cutiile de beton armat. Am citit multă literatură și am decis să construim din materiale naturale”, a menționat Olga.

Pe un fundament din piloni a fost înălțată carcasa din lemn, iar spațiul liber a fost umplut cu blocuri presate din paie de secară.

„Construcția este atît de compactă, încît între blocuri nu poți băga mîna. De asemenea, și găurile au fost acoperite cu paie, explică baza tehnologiei Olga Șveț. Paiele au fost acoperite cu lut pentru fortificarea construcției și implicarea proprietăților antiindendiare, obținînd în final un perete cu grosimea de jumătate de metru. Ne-au ajutat prietenii, vecinii”.

„Cred cp aceasta ne-a permis să păstrăm energetica pozitivă la construcția casei, la soluționarea mai rapidă a momentelor tehnice și să nu treneze construcția”, a menționat Olga Șveț, precizînd că de la construcția fundamentului pînă la mutarea în casa cu mansardă a fost nevoie de un an.

O particularitate a locuinței sale, menționată de proprietară, este soba din centrul casei, care se ridică sus, încălzind suplimentare două camere ale etajului doi. Lemnele pentru ea în sezonul rece nu sînt relativ scumpe – cinci mii de ruble pentru o mașină. Dar principalul avantaj al acestei sobe este independența de energia electrică și aprovizionarea cu gaze. Totuși, soba este „dublată” de un cazan electric, ce alimentează podeaua caldă și radiatoarele. De aceea, nu este nevoie de racordarea la gazoduct, deocamdată.

„Deși casa nu are multe ferestre, pereții rețin foarte bine căldura, ca un termos, spune Olga Șveț. Totodată, dacă încălzești soba, e foarte frumos, apare o atmosferă comodă și mîncarea iese foarte bună”.

Fericirea există

După doi ani de trai în Zarecie, familia a depus o cerere pentru un grant de susținere a producătorilor agricoli. Mijloacele obținute au fost utilizate pentru construcția vegetariului – o seră ce acumulează energia după principiul bateriilor solare.

„Ideea aparține fizicianului sovietic Ivanov, care a elaborat proiectul în anii 1950, a explicat proprietara moșiei. În vegetariu creștem primul an căpșune. Fructele au apărut în seră deja la începutul lunii mai.

O plantație de pomușoare a fost amenajată și în aer liber. Ei planifică să facă din plantarea căpșunilor principala direcție de activitate a lor. Cu aceasta se ocupă capul familiei Vladimir Vladimirovici, care deja a perfectat toate documentele.

Mîndria familiei este o livadă mare cu zmeuriș, vie și zonă de parcare pe perimetrul sectorului. O parte a terenului este păstrată intactă – aici cresc plantele din Cartea Roșie.

Ascultînd relatarea animată a proprietarei despre viața lor, am adresat cea mai importantă întrebare pentru fiecare om: sînt fericiți?

„Dar cum altfel se poate simți omul care și-a realizat visul și și-a creat un loc ideal pentru familia sa pe harta Patriei, dacă le-a asigura copiilor săi condiții sănătoase de trai și de alimentație? Noi respirăm aer curat, privim de pe fereastră căpriorii de pe marginea pădurii, ascultăm privighetorile și broaștele, ne scăldăm vara în rîu curat și putem prinde pește chiar pe sectorul nostru!”, au răspuns soții. Relațiile cu vecinii sînt pline de înțelegere.

S-au săturat de cărărușe

Soții Andrei și Anna Tkaci au mulți copii: trei ai lor și o fiică adoptivă. Ei s-au mutat din Soci în moșia de familie din Ustinka raionul Belgorod. Cineva va fi uimit de decizia lor, dar ei au făcut o alegere corectă.

„Deja am trăit suficient în subtropice la mare. Am trăit toată frumusețea orașului balnear. Aș dori ceva mai liniștit, în sînul naturii ruse, o altă climă”, își explică ei alegerea.

Terenul lor în localitatea Ustinka, unde se află 24 de case în diferite stadii de construcție poate fi numit unul exemplar: în centru este o casă sub pămînt, terenul este cosit cu grijă, amenajat un parc, în care sînt peste 150 de copaci.

Poza lui Vladimir Iutcenko

„Ei ne vor acoperi de vînt cînd vor crește, vor crea un climat potrivit”, a explicat Andrei Tkaci.

În casa de lemn respirăm ușor și liber. Lemnul pentru casă au fost comandate din Vologda. Capul familiei le-a a așezat singur. Singur a făcut și ramele pentru ferestre, a făcut un

Anna tot e o meșteriță și o gospodină excelentă. Interiorul este înfrumusețat de perne, cuverturi și jucării confecționate de ea.

„Ne place totul, spun scurt soții. Ce-i drept, cu timpul am constat că nu e soluționată pînp la capăt problema aprovizionării cu apă. Este o fîntînă arteziană, dar apa conține prea mult fier. Dar „moșierii” nu se dau bătuți și speră că această problemă va fi soluționată”.

Au unde veni

Cît privește continuarea vieții moșiei de familie, soții înțeleg că, inițial, tineretul nu dorește să revină la sat după studii. Feciorul lor mai mare trăiește în Belgorod, iar după finalizare clasei a noua, va trebui să intre la universitate. Dar ei nu-l presează. Știu că copiii trebuie să obțină o profesie, să acumuleze experiență de viață, să se „sature” de oraș. Dar părinții sînt convinși că, gustînd din bunurile civilizației, ei numaidecît vor ori să revină mai aproape de natură.

„Copiii noștri vor avea această posibilitate. Pentru asta și am fondat moșia de familie”, a conchis Andrei Tkaci.

Olga Bondareva

Источник: Белгородские известия