Curăţenie de amploare în satele municipiul Chişinău

Hei, Chişinău, eşti din nou la înălţime! Se pare că oraşul nostru este locuit de nişte persoane foarte conştiincioase şi educate din punct de vedere ecologic. Pentru cei care nici nu bănuiesc despre acest lucru, sau nu ştiau, noi am realizat un interviu cu unui dintre acestea. Este un activist al mişcării ecologiste şi coordonatorul relaţiilor cu publicul în cadrul companiei „Hai Moldova” Petru Vinari.

Despre faptul cum orăşenii colectează gunoiul din sate, pe exemplul proiectului „Hai, Moldova”, am aflat următoarele.

În ultimii trei ani, compania „Hai Moldova” într-o zi, pe întreg teritoriul ţării, în colectarea gunoiului au fost implicaţi 224 000 de voluntari. În anul acesta, pe 24 septembrie, „Hai Moldova” planifică să implice 20 000 de participanţi, care vor ieşi la curăţenie în suburbiile oraşului Chişinău.

S-a constatat că orăşenii din Moldova sînt impresionaţi de cantitatea de gunoi acumulată în localităţi, în apropierea satelor. Dacă în perimetrul oraşelor de această problemă se ocupă cineva, servicii şi organizaţii speciale, atunci la sate oamenii acţionează haotic şi inconsecvent. Oamenii de acolo nu înţeleg riscurile legate de faptul că deşeurile depozitate ajung în sol, în apă, poluează fîntînile şi alte resurse acvatice. Din această cauză au de suferit oamenii, mediul ambiant, animalele, atmosfera, biosfera planetei. Informarea la oraş este mai eficientă, deoarece ea există. Este puţin probabil că veţi găsi în satele Moldovei organizaţii ecologice, cercuri pentru copii şi acţiuni ecologice, iniţiative organizate de autorităţile locale şi voluntari din rîndul localnicilor. La Chişinău, dimpotrivă, există un şir de proiecte şi posibilităţi de manifestare pentru tineri şi adulţi, ce conştientizează problema poluării mediului.

- Petru, nu vi se pare că cei mai activi oameni, care conştientizează problema deşeurilor şi poluării mediului trăiesc la Chişinău?

-Nu ştiu ce să spun. La Chişinău există un flux enorm de informaţie pe această temă. Şi există multe programe şi proiecte, legate de colectarea deşeurilor industriale. Însă eu cred că este nevoie de asemenea acţiuni şi la sate. Mai ales în satele din jurul Chişinăului. Deoarece oamenii din apropierea Chişinăului şi a altor oraşe trăiesc sau încearcă să trăiască ca orăşenii. Ei lucrează în oraş, deseori fac cumpărături în supermarketuri. Ei doresc să ducă un mod de viaţă urban, vor să folosească săpun şi detergenţi. Ei construiesc case cu grupuri sanitare, ca la oraş, dar fără a avea canalizare , ei nu ţin cont de izvoare şi apele freatice. Acolo apa ajunge în sol şi aceşti detergenţi şi chimia acţionează şi asupra lor, şi asupra mediului ca poluanţi puternici. Eu cred că trebuie să începem acţiunile şi în localităţile municipiului.

- Ce metode noi sînt aplicate în prezent de compania „Hai Moldova”?

- Este o aplicaţie pentru telefoanele mobile sau cu alte cuvinte, un program util, cu ajutorul căruia toţi doritorii vor putea marca pe hartă locurile unde au găsit gunoi, toate gunoiştile ilegale. Totodată, este introdusă informaţia despre cantitatea deşeurilor, de cîţi voluntari aproximativ va fi nevoie pentru curăţare şi alte informaţii. Anul acesta, colegii noştri din România ne-au propus acest program, pe care ei îl utilizează deja de trei ani. Acesta a fost dezvoltat şi adaptat la condiţiile noastre. Aşadar, cu ajutorul acestei aplicaţii vom crea o bază de date colectivă.

- Unde poate fi descărcată această aplicaţi ?

- Pe Internet această aplicaţie se numeşte „Let's do it”. Orice doritor se poate înregistra, înainte de a o utiliza. Pentru aceasta este nevoie doar de acces la internet şi dorinţă. Aplicaţia este foarte simplă în exploatare şi ne va ajuta la curăţenia din 24 septembrie. Este primul şi cel mai simplu pas de implicare a oamenilor în compania noastră „Hai Moldova”.

-Povestiţi-ne despre amploarea activităţii companiei Dvs. în colectarea gunoiului?

- Sînt oameni de diferite vîrste, cu diferite venituri, circa 225 000 de persoane în 2012-2011, au făcut curăţenie în 28 de raioane, 800 de sate din întreaga ţară despre condiţiile şi detaliile acţiunii puteţi afla pe site-ul nostru.

- Ce iniţiative ecologice promovaţi în prezent?

- În primul rînd, este acţiunea în masă de pe 24 septembrie. În afară de aceasta, sînt foarte bucuros de cererea de participare la programul concursului ecologic

ClimateLaunchpad 2016. Totodată, noi am avut un proiect local la cest concurs anul trecut. Atunci am reuşit să lucrez cu două echipe şi să descriu realizarea unei idei ecologice foarte interesante.

- Povestiţi-ne mai detaliat despre această idee.

- ideea mea consta în faptul ca terenurile libere din Moldova să fie plantate cu cînepă. Asemenea cîmpuri sînt 88 000 de hectare. Cînepa este o plantă rezistentă la secetă şi are proprietăţi de ameliorare a componenţei chimice a solului, pe care creşte. Ea atrage apa la suprafaţă. Şi nu în ultimul rînd, din cînepă se pot face o mulţime de produse ecologice, ca hîrtia şi materia primă pentru industria textilă. Dar cel mai important este ameliorarea stării solurilor şi a climei. Vrem să precizăm că este vorba despre cînepa pentru producţia industrială, fără conţinutul substanţelor narcotice, pentru care va fi autorizată cultivarea.

În prezent, ne-am oprit la nivelul soluţiilor locale şi ameliorări în domeniul ecologiei din Moldova. Globalizarea funcţionează în ambele direcţii. Şi asupra soluţiilor de purificare a acestei lumi, a salvării, a utilizării şi schimbării metodelor de imixtiune în procesele profunde ale planetei. Cu toţii sîntem legaţi prin mediul ambiant, de aceea sîntem responsabili pentru starea lui împreună, orăşeni, săteni şi locuitori ai aşezărilor ecologice.

Anna Cunţ.