
Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința
„Cunoștințele tradiționale nu sunt doar informații. Ele sunt un drept la existență.”
— Darrell Posey
I. Când cunoașterea are nevoie de protecție
Într-o lume în care plantele primesc brevete, iar rețetele străvechi devin mărci comerciale, cunoașterea nu mai e invizibilă. Devine contestată, politizată, vulnerabilă. Se vorbește tot mai des despre drepturile popoarelor indigene, proprietatea intelectuală, distribuirea echitabilă a beneficiilor — toate acestea readuc întrebarea esențială: cui aparține cunoașterea și poate fi ea cu adevărat liberă?
La această intersecție de teme se află de decenii numele lui Darrell Posey — cercetătorul care a spus printre primii: cunoștințele indigene nu sunt doar o resursă, ci fundamentul supraviețuirii, demnității și drepturilor acestor popoare. El nu a studiat doar Amazonul. A transformat știința — pentru a o face etică, echitabilă și capabilă de dialog.
II. Cine a fost: om de știință, activist, aliat al șamanilor
Darrell Patrick Posey (1947–2001) a fost un etnobiolog american care și-a dedicat viața cercetării și apărării culturii poporului Kayapó din Amazonul brazilian. Inițial ca academic. Apoi ca aliat, traducător, intermediar între sat și minister, între cunoașterea șamanică și dreptul internațional.
A trăit în sate, a trecut prin ritualuri de inițiere, a documentat mituri și hărți ale memoriei. A colectat informații valoroase despre plante medicinale, agropeisaje, tabuuri și cosmologii. Dar mai ales a pus întrebarea: ce se întâmplă dacă aceste cunoștințe dispar? Cine le va proteja? Cine va fi recunoscut ca deținătorul lor?
III. Ce face abordarea sa unică
-
Cunoașterea ca drept, nu marfă
Posey a vorbit printre primii despre biopiraterie — când corporațiile profită de pe urma cunoștințelor tradiționale fără a recunoaște sursele sau autorii. El insista că fiecare plantă, fiecare formulă, fiecare ritual este parte a unei culturi vii ce are dreptul la protecție juridică. -
Știința ca alianță
Pentru el, etnobiologia nu era observație, ci participare. Returna materialele colectate comunităților, scria articole împreună cu purtători de cunoaștere, lua cuvântul în numele lor la forumuri internaționale. -
Ecologia ca expresie culturală
Posey susținea că nu putem conserva biodiversitatea fără contextul cultural care o susține. Pădurile supraviețuiesc datorită ritualurilor, limbajului, tabu-urilor și sărbătorilor dedicate lor. Dacă dispare cultura — dispare și pădurea. -
O nouă etică a cercetării
Critica academia occidentală pentru extragerea unilaterală a datelor fără restituire. Abordarea sa era dialogică, polifonică, etic angajată.
IV. Amazonia ca spațiu intelectual
Pentru Posey, Amazonia nu era doar o pădure, ci un ecosistem inteligent care păstrează o rețea complexă de relații între oameni, plante, spirite, geografie și timp. A documentat cum Kayapó folosesc focul pentru a gestiona pădurea, cum cultivă terenuri policulturale, cum urmăresc comportamentul animalelor și practică ritualuri de recunoștință.
Împreună cu comunitățile, a creat hărți ale teritoriilor sacre, a inițiat programe de protecție juridică, a înregistrat tradiții orale. Nu doar a cercetat — a introdus cunoașterea în sfera dreptului, a luptat pentru recunoașterea sa ca sursă legitimă.
V. De la etnobiologie la politici bioetice
Lucrările lui Posey au stat la baza unei noi paradigme: drepturile bioculturale. A participat la negocierile pentru Convenția privind Diversitatea Biologică, a fost consultant ONU, a creat mecanisme pentru distribuirea beneficiilor rezultate din folosirea cunoștințelor tradiționale.
A demonstrat că protecția naturii nu este posibilă fără protecția memoriei culturale. Că dezvoltarea durabilă nu trebuie să includă doar date satelitare, ci și vocea șamanului. Că cunoașterea nu e un „resurs”, ci o formă de viață.
VI. De ce este important pentru noi
Moldova, ca multe alte țări, se confruntă cu pierderea cunoașterii tradiționale: dispar practici de recoltare a plantelor, se uită soiuri locale, se pierd tehnici familiale de agricultură. Odată cu acestea nu dispare doar informația — dispare o viziune asupra lumii, legată de pământ, ritual și relație.
Exemplul lui Posey este o invitație:
— să recunoaștem valoarea cunoașterii vii,
— să dezvoltăm forme de protecție,
— să includem păstrătorii tradițiilor în elaborarea politicilor ecologice.
VII. Cunoașterea ca grijă și rezistență
„Dacă pierdem această formă de cunoaștere — pierdem viitorul în care e loc pentru toți.”
— Darrell Posey
Ultima sa prelegere se numea Etnobiologia este un mod de viață. Spunea că etnobiologia nu este doar o colecție de date, ci un mod de a trăi, în care știința își redobândește sufletul.
A plecat devreme, dar a lăsat o cale: să respectăm, să ascultăm, să protejăm.
Cunoașterea nu este ceea ce stă pe un raft.
Este ceea ce se transmite prin cântec.
Prin ritual.
Prin tăcerea pădurii.
Prin mâinile care plantează o rădăcină în pământul sacru.
Autor: Valeriu Catruc