MOLDOVENII.MD

Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința

„Cunoștințele tradiționale nu sunt doar informații. Ele sunt un drept la existență.”
— Darrell Posey

I. Când cunoașterea are nevoie de protecție
Într-o lume în care plantele primesc brevete, iar rețetele străvechi devin mărci comerciale, cunoașterea nu mai e invizibilă. Devine contestată, politizată, vulnerabilă. Se vorbește tot mai des despre drepturile popoarelor indigene, proprietatea intelectuală, distribuirea echitabilă a beneficiilor — toate acestea readuc întrebarea esențială: cui aparține cunoașterea și poate fi ea cu adevărat liberă?

La această intersecție de teme se află de decenii numele lui Darrell Posey — cercetătorul care a spus printre primii: cunoștințele indigene nu sunt doar o resursă, ci fundamentul supraviețuirii, demnității și drepturilor acestor popoare. El nu a studiat doar Amazonul. A transformat știința — pentru a o face etică, echitabilă și capabilă de dialog.

II. Cine a fost: om de știință, activist, aliat al șamanilor
Darrell Patrick Posey (1947–2001) a fost un etnobiolog american care și-a dedicat viața cercetării și apărării culturii poporului Kayapó din Amazonul brazilian. Inițial ca academic. Apoi ca aliat, traducător, intermediar între sat și minister, între cunoașterea șamanică și dreptul internațional.

A trăit în sate, a trecut prin ritualuri de inițiere, a documentat mituri și hărți ale memoriei. A colectat informații valoroase despre plante medicinale, agropeisaje, tabuuri și cosmologii. Dar mai ales a pus întrebarea: ce se întâmplă dacă aceste cunoștințe dispar? Cine le va proteja? Cine va fi recunoscut ca deținătorul lor?

III. Ce face abordarea sa unică

1. Cunoașterea ca drept, nu marfă
   Posey a vorbit printre primii despre biopiraterie — când corporațiile profită de pe urma cunoștințelor tradiționale fără a recunoaște sursele sau autorii. El insista că fiecare plantă, fiecare formulă, fiecare ritual este parte a unei culturi vii ce are dreptul la protecție juridică.

2. Știința ca alianță
   Pentru el, etnobiologia nu era observație, ci participare. Returna materialele colectate comunităților, scria articole împreună cu purtători de cunoaștere, lua cuvântul în numele lor la forumuri internaționale.

3. Ecologia ca expresie culturală
   Posey susținea că nu putem conserva biodiversitatea fără contextul cultural care o susține. Pădurile supraviețuiesc datorită ritualurilor, limbajului, tabu-urilor și sărbătorilor dedicate lor. Dacă dispare cultura — dispare și pădurea.

4. O nouă etică a cercetării
   Critica academia occidentală pentru extragerea unilaterală a datelor fără restituire. Abordarea sa era dialogică, polifonică, etic angajată.

   

IV. Amazonia ca spațiu intelectual
Pentru Posey, Amazonia nu era doar o pădure, ci un ecosistem inteligent care păstrează o rețea complexă de relații între oameni, plante, spirite, geografie și timp. A documentat cum Kayapó folosesc focul pentru a gestiona pădurea, cum cultivă terenuri policulturale, cum urmăresc comportamentul animalelor și practică ritualuri de recunoștință.

Împreună cu comunitățile, a creat hărți ale teritoriilor sacre, a inițiat programe de protecție juridică, a înregistrat tradiții orale. Nu doar a cercetat — a introdus cunoașterea în sfera dreptului, a luptat pentru recunoașterea sa ca sursă legitimă.

V. De la etnobiologie la politici bioetice
Lucrările lui Posey au stat la baza unei noi paradigme: drepturile bioculturale. A participat la negocierile pentru Convenția privind Diversitatea Biologică, a fost consultant ONU, a creat mecanisme pentru distribuirea beneficiilor rezultate din folosirea cunoștințelor tradiționale.

A demonstrat că protecția naturii nu este posibilă fără protecția memoriei culturale. Că dezvoltarea durabilă nu trebuie să includă doar date satelitare, ci și vocea șamanului. Că cunoașterea nu e un „resurs”, ci o formă de viață.

VI. De ce este important pentru noi
Moldova, ca multe alte țări, se confruntă cu pierderea cunoașterii tradiționale: dispar practici de recoltare a plantelor, se uită soiuri locale, se pierd tehnici familiale de agricultură. Odată cu acestea nu dispare doar informația — dispare o viziune asupra lumii, legată de pământ, ritual și relație.

Exemplul lui Posey este o invitație:
— să recunoaștem valoarea cunoașterii vii,
— să dezvoltăm forme de protecție,
— să includem păstrătorii tradițiilor în elaborarea politicilor ecologice.

VII. Cunoașterea ca grijă și rezistență
„Dacă pierdem această formă de cunoaștere — pierdem viitorul în care e loc pentru toți.”
— Darrell Posey

Ultima sa prelegere se numea Etnobiologia este un mod de viață. Spunea că etnobiologia nu este doar o colecție de date, ci un mod de a trăi, în care știința își redobândește sufletul.

A plecat devreme, dar a lăsat o cale: să respectăm, să ascultăm, să protejăm.
Cunoașterea nu este ceea ce stă pe un raft.
Este ceea ce se transmite prin cântec.
Prin ritual.
Prin tăcerea pădurii.
Prin mâinile care plantează o rădăcină în pământul sacru.

Autor: Valeriu Catruc