De ce creierul uman are nevoie de linişte

Noi trăim într-o lume zgomotoasă, unde permanent sîntem distraşi de ceva, iar iniştea devine un lux irealizabil. Acest fapt are o impact negativ asupra sănătăţii noastre.

În 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un raport, în care a definit poluarea fonică drept „ciuma lumii moderne”. Autorii acestuia afirmau că „au fost obţinute dovezi convigătoare că poluarea fonică a mediului are un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei”.

Noi permanent ascultăm muzică, ştiri la televizor şi radio, diferite înregistrări, la care se mai adaugă şi sunetele emise de noi în regim non stop”. Gîndiţi-vă cît timp pe zi petreceţi în linişte. Cel mai probabil, minute numărate (fără orele de somn, desigur).

Pe măsură ce mediul nostru este cuprins de gălăgie tot mai mult, oamenii încep să caute liniştea – cineva petrece cîte 10 minute în tăcere imediat după ce se trezeşte, iar altcineva se străduieşte să se refugieze undeva în timpul zilei.

Mai jos vom menţiona patru motive importante pentru care trebuie să ne străduim să petrecem cît mai mult timp în linişte şi tăcere.

1. Liniştea contribuie la eliminarea stresului şi tensiunii

În cadrul cercetărilor a fost confirmat faptul că poluarea fonică conduce la sporirea tensiunii arteriale, la atacurile de cord, înrăutăţirea auzului şi stării generale a omului.

Liniştea are un efect contrar opus gălăgiei – reduce stresul şi relaxează creierul şi corpul.

În studiul ştiinţific, publicat în 2006, în revista „Heart”, se arată că două minute de linişte are un efect de calmare mai eficient decît ascultarea muzicii „relaxante”. Aceasta este legat de diferenţa tensiunii arteriale şi a circulaţiei sîngelui în creier.

2. Liniştea permite restabilirea resurselor noastre psihice

În viaţa cotidiană ne confruntăm cu fluxuri enorme de informaţie fonică. Cînd, în sfîrşit ne cufundăm în linişte, centrele de atenţia a creierului nostru obţin posibilitatea de a se restabili.

Condiţiile lumii moderne cer ca atenţia omului să fie „conectată” aproape mereu, iar aceasta este o sarcină grea pentru partea creierului ce răspunde pentru soluţionarea problemelor şi adoptarea deciziilor.

Drept rezultat, resursele creierului legate de atenţie, se epuizează, ne vine tot mai greu să ne concentrăm, simţim oboseală, pierdem capacitatea de a soluţiona problemele şi de a genera noi idei.

3.În linişte putem conecta creierul în regim pasiv de activitate

Aşa-zisa „cunoaştere de sine” se conectează cînd noi ne cufundăm în vise, meditaţie, fantezii despre viitor sau pur şi simplu lăsăm conştiinţa noastră să plutească liber.

Cînd creierul este eliberat de stimulii externi, noi, în sfîrşit, avem şansa de a ne „conecta” la fluxul gîndurilor noastre interioare, la emoţii, amintiri şi idei. Aceasta ne permite să analizăm experienţa anterioară, să ne pătrundem de sentimentele altor oameni şi să apreciem adecvat starea noastră emoţională şi mentală.

4. Liniştea contribuie la restabilirea celulelor creierului.

În 2013, au fost efectuate teste pe şoareci, iar rezultatele acestora au fost publicate în revista „Brain, Structuere and Function”. În cadrul testelor a fost studiat impactul asupra creierilor rozătoarelor a diferitor tipuri de gălăgie şi a liniştii. S-a constatat că două ore de linişte pe zi conduc la formarea noilor celule ale hipocampusului – principala zonă a creierului, ce răspunde de capacitatea de a studia, memorie şi emoţii.

În rezultat, savanţii au ajuns la concluzia că liniştea are un efect terapeutic pentru tratarea depresiei, maladiei Alzheimer etc. – a stărilor legate de reducerea ritmurilor de restabilire a neuronilor hipocampusului.

Sursa: mixstuff.ru