De ce Europa are nevoie de electrocar?

Răspuns la această întrebare pare evident: maşina electrică, nu elimină în atmosfera oraşului gaze nocive, electrocarul se încarcă de la o priză electrică obişnuită.Exploatarea electrocarului este mai rezonabilă, deoarece energia electrică este mai ieftină decât combustibilii fosili.Electrocarul nu are nevoie de consumul lubrifianţilor.Guvernele europene datează nu numai producătorii, ci de asemenea şi consumatorii obişnuiţi.

Se obţine o imagine perfectă. Şi aparent, întrebarea privind oportunitatea producerii şi achiziţionării vehiculelor electrice nu este adecvată. Dar, oare totul este atât de frumos?

De fapt, dovezile reale din viaţa de zi cu zi pledează în favoarea maşinii clasice, cu un motor de ardere internă, fumegând şi clacsonând. De ce? Puterea electrocarului la taxare este de 2-3 ori mai mic, decât a unui prototip cu un motor cu ardere internă şi pe timpul rece sau cu aerul condiţionat inclus, decalajul creşte dublu. Producerea maşinii electrice este mult mai scumpă, prin urmare bateria deseori nu se vinde, ci se închiriază şi nu este inclusă în costul vehiculului electric.În loc să plătească benzina, cumpărătorul plăteşte chiria.

Aţi putea riposta că motorul electric are o eficienţă mai mare. Nu! Dacă vom calcula pierderile energiei electrice pentru producere, transportare şi depozitare, atunci motorul cu ardere internă, în unele cazuri, va fi înainte la tot. Rămân doar emisiile nocive... În situaţia actuală , 90% din energia electrică se produce din combustibilii fosili, doar sursa de contaminare se mută din oraş ,la centrala electrică de energie termică din apropiere. Da, acest lucru se poate referi la avantaje: în oraşe se va respira mai uşor, dar oare nu este prea mare plata pentru aerul curat?

Probabil, că aţi observat că mai multe autoturisme electrice ori se produc în Europa, ori în alte ţări, în special, în Japonia.

De ce atunci Uniunea Europeană, care nu poate ieşi din criza economică, are nevoie de o maşină electrică scumpă şi mai puţin practică?

Răspunsul pare a fi evident, dacă suntem atenţi la faptul, că ţările europene sunt lideri ,printre statele care dezvoltă în mod activ energia alternativă de hidrocarburi: Germania, Spania, Italia, Belgia, Marea Britanie şi alte ţări.

În Europa, este dificil să găsiţi o ţară care nu ar utiliza sursele de energie alternativă: eoliană, solară şi acvatică. Chiar şi Ucraina, după lansarea celei mai mari centrale electrice fotovoltaice ,planifică până în 2015 să producă 10% de energia electrică din sursele regenerabile.

Liderii ţărilor europene de mult şi-au dat seama de dependenţa lor în aprovizionarea cu hidrocarburi din ţările, care în dezvoltarea lor pot fi cu câteva secolele în urmă. Şi se pare că idealurile democratice moderne din Europa civilizată, au nimerit într-o dependenţă strânsă de Orientul Mijlociu şi Rusia.

Simbioza electrocarului şi a surselor alternative de energie electrică este un proiect european ,de a scăpa de prizonieratul de petrol şi de gaze naturale. Apropo, interzicerea lămpilor cu incandescenţă este una din etapele sale. De ce în Europa liberă şi democratică ,oamenilor prin legislaţie ,li se interzice posibilitatea de a alege sursa de lumină? Răspunsul este simplu: este o parte a proiectului ...

În următorii 20 de ani consumul energiei se va schimba radical. Petrolul nu va dispărea nicăieri, produsele din cărbune şi petrol vor continua sa fie cea mai importantă materie primă, însă rolul lor cu o varietate de surse de energie va deveni mai puţin semnificativ. Tot mai rar şarpele din hidrocarburi va fi un factor determinant în luarea deciziilor politice şi economice.

Sursa: ekopower.ru