De ce în Islanda casele erau îngropate sub pămînt? Care este secretul arhitecturii antice? (+Foto)
Locuitorii Europei de Nord încă în secolul 9 s-au învățat să construiască asemenea „bordeie”. Totodată, această practică de construcții s-a păstrat în Islanda pînă la mijlocul sec. XX. Practic, toată populația țării trăia în asemenea căsuțe cu acoperiș verde. Dar astăzi casele cu iarbă au devenit un monument arhitectural.
Localitatea Hof este cunoscută prin faptul că aici în 1884 a fost construită o biserică cu acoperiș din iarbă. Ea a devenit practic ultimul reprezentant al acestor construcții – au rămas doar 6 construcții de acest fel în țară. Biserica pînă în prezent primește enoriași, deși este un exponat de „muzeu”.
Ca și toate „bordeiele” analogice, o asemenea clădire era sculptată în piatră, asta o proteja de clima dură irlandeză. Sus erau instalate plăci din piatră, care erau încălzite cu iarbă. Acoperișul, de regulă, era din două niveluri cu un spațiu pentru pod. Poate, aici se dezvolta un alt tip de construcție, dar pe atunci nu existau tehnologii, care ar permite o altfel de construcție. Țara nu este bogată în materiale – păduri aproape nu-s, iar piatra era potrivită doar pentru podele și pereți. E curios faptul că pereții în interior erau acoperiți cu lemn de import sau cu lemnul adus la mal de apă. În exterior, din lemn era în special fațada. Casele nu arătau prea frumos, dar ele erau solide, calde, sigure. Solul era adus vara, iar pietrele și lemnul – vara și toamna. Uneori, solul cu iarbă era băgat în crăpăturile din pereți pentru a-i încălzi, iar uneori casele erau acoperite în întregime de verdeață.
Treptat, casele concreșteau în pămînt, contopindu-se cu landșaftul din împrejur. Pe acoperișuri pășteau oile, iar uneori și vacile.
Dar interesul față de asemenea construcții scade treptat – în țară au rămas doar cîțiva meșteri, care cunosc meseria construcției unor asemenea case.
În prezent, cu iarbă sînt acoperite doar casele pregătite special pentru turiști, construite din cele mai accesibile materiale.
Sursa: rodovid.me
163