Depozite de deşeuri cele mai vechi din lume
Depozite de deşeuri cele mai vechi din lume Depositul de deşeuri Monte Testaccio Un deposit de deşeuri din cele mai vechi timpuri în oraşul libanez Sidon În oraşul fenician Sidon (acum Liban), de asemenea, se poate vedea o groapă de gunoi a lumii antice, care a fost formată dintr-o varietate de coji de moluşte care au fost dobândite pentru obţinerea vopselei de culoare purpuriu. O groapă de gunoi bătătorită, de o înălţime de 50 de metri a fost absorbată de oraş încă pe timpurile Imperiului Roman. Acum mormanul de gunoi gigantic este aproape complet acoperit de case şi minarete construite. Pe acest depozit de deşeuri este situat chiar şi un cimitir.
În suburbiile Romei se află un deal Monte Testaccio de o înălţime de peste 35 de metri şi o circumferinţă aproximativ de un kilometru. Acest deal este format din fragmente de peste 50 de milioane de containere romane vechi inutile (amfore), care conţineau anterior vin şi ulei de măsline. Pentru a scăpa de miros neplăcut care însoţeşte procesul de descompunere a materiei organice, romanii au presărat mormanul de gunoi gigantic cu var. Acest depozit creştea timp de patru secole, începând cu secolul I din epoca lui Hr. până când declinul Imperiului Roman nu a oprit acest "ruşine".
În Evul Mediu pe depozitele romane vechi se petreceau turnire de cavaleri, iar mai târziu – sărbători populare . Apoi, pe deal a fost situată o baterie de artilerie, care a protejat oraşul împotriva francezilor. În vremuri mai recente, în grosimea depozitelor de deşeuri a apărut o peşteră unde romanii îşi păstrau vinul lor.
În istoria modernă şi contemporană, problema gunoaielor a devenit mult mai complicată pentru umanitate.
Spre deosebire de mormane de gunoi vechi, depozitele de gunoi moderne conţin un număr mare de materiale toxice şi sunt o sursă de emitere în atmosferă a gazelor de depozit (în principal metan).
Modul de viaţă de consum duce la faptul că un număr foarte mare de obiecte încă utile nimeresc direct la gunoi. Depozitele de deşeuri sunt în creştere cu o rată alarmantă, şi chiar şi în oceane apar mormane de gunoi plutitoare, care duc la pierderea multor organisme vii.
Utilizarea pe scară largă a resurselor naturale ale planetei va conduce la faptul că în viitor depozitele de deşeuri vor deveni zăcăminte de elemente rare. Gunoiul care conţine aceste elemente, mai devreme sau mai târziu va merge la reciclare, însă aceasta va costa mult mai scump. Poate ar fi mai bine acum să ne ocupăm activ de reciclarea deşeurilor?