Despre aceasta … Din punct de vedere ecologic

O rugăminte adresată persoanelor delicate, rafinate, impresionabile să nu citească acest articol. Altfel vă veţi impresiona prea mult ...

În societatea contemporană, un semn a culturii şi civilizaţiei se consideră, de altfel,vizitarea toaletei şi utilizarea pentru uz propriu a vasului de closet. Invenţia sistemului de canalizare centralizat este cea mai mare realizare a civilizaţiei moderne. Fără un sistem de canalizare centralizat, această "civilizaţie culturală" în câteva zile, s-ar acoperi cu excremente şi ar muri din cauza deşeurilor.

Suntem atât de obişnuiţi cu aceste closete curate, sclipitoare, cu un miros toxic de "Domestos", că nu ne putem imagina viaţa fără ele şi uneori alungăm gândurile obsesive despre unde dispare conţinutul lor indecent şi rău-mirositor. De ce să ne deranjeze astfel de gânduri "murdare", doar suntem oamenii culţi, raţionali, civilizaţi.Însă la un moment dat în evoluţia mea, conştiinţa s-a extins la o astfel de măsură şi un nivel de conştientizare , încât a devenit insuportabil de dureroasă, indecentă şi ruşinoasă vizitarea toaletei obişnuite urbane. Am început să-mi cer iertare de la Natură, Apa pentru fiecare vizită la toaleta urbană. A merge la toaletă în râu, (şi anume acolo se varsă conţinutul tuturor apelor uzate urbane), din care beai apă, în care te scalzi, mi se pare culmea indecenţei şi lipsei de cultură. Aceasta este o profanare a unei stihii acvatice. Ce se întâmplă cu rezervorul de apă, lângă care pasc vitele, care în mod regulat se defechează în acest iaz? Corect, iazul curat, cu mare viteză, se populează cu tot felul de paraziţi şi bacterii patogene, periculoase pentru sănătatea şi viaţa altor pământeni. Lumea modernă civilizată se aseamănă un pic, cu vaca inconştientă, care a rătăcit într-un lac curat pentru a bea din el şi totodată se urinează în el, şi nu doar se urinează ... Oh, apa din lac este murdară! Din ce vom bea? Problema apei pure de pe planetă astăzi este cea mai actuală şi mai acută. Oamenii prevăzători bat alarma: apă curată este tot mai puţină, iar oamenii devin tot mai mulţi, pentru toată lumea nu ajunge! Sunt businessmanii pragmatici, care fac rapid banii pe această anxietate, producând şi impunând noi filtre de toate tipurile şi sisteme complexe de purificare a apei. Dar trebuie să pătrundem în esenţa lucrurilor! Apa nu se va purifica şi nu ne vor salva nici- un fel de filtre, până când nu ne vom opri să mergem la toaletă în apă. Stihia concepută pentru reciclarea ecologică a deşeurilor în urma activităţii fiinţelor pământeşti există: este Pământul! Fecalele tuturor pământenilor pentru Pământ sunt produse alimentare şi îngrăşăminte. Pământul, spre deosebire de Apă, nu se poluează şi nu se spurcă din cauza excrementelor, ci dimpotrivă, devine mai bogat, mai productiv, mai fertil. Pădurea nu este doar un loc de trai pentru miliarde de creaturi vii care o populează, dar în acelaşi timp, este de asemenea o toaletă vie, naturală, pentru toate aceste fiinţe. Şi cât e de frumos în pădure, câtă puritate şi prospeţime! Totul miroase! Cât este de moale şi fertil solul! Apropo de sol, ştiaţi că gunoiul uman este cel mai bun pentru pământ, cel mai calitativ, de o calitate superioară. În cartea din secolul trecut (I.E. Osinski „Sistemul nou de agricultură”, fără nici o genă este scris că fecalel umane sunt cele mai bune îngrăşăminte pentru pământ. Ele sunt un pic inferioare în comparaţie cu cele ale calului. Şi fiecare fermier care se respectă singur îngraşă propriul teren. Mulţi agricultori de astăzi încet, dar sigur, secătuiesc şi sărăcesc solul. Deşi destinaţia agricultorului este codificată în însuşi cuvântul Pământul – a face pământ.

La acest subiect, eu pot să vă povestesc un caz interesant. O familie tânără cu doi copii şi-a luat un hectar de teren pentru a construi moşia familiei. Iar terenurile pe care le-au ales au fost câmpii agricole, adică sărăcite de îngrăşăminte chimice, torturate de maşinile agricole, călcate de vitele. Săracul pământ! Pe el chiar şi buruienile creşteau cu greu. Doi ani mai târziu, atunci când gazda a organizat o excursie în grădină, am văzut un tablou jalnic. Plantele arătau slabe, prost crescute. Şi printre această tristeţe se evidenţia o oaza mică, o insulă verde, pe care totul prospera şi înflorea. O adevărată junglă din legume. Secretul a constat în faptul că anul trecut pe acest loc a fost amenajată o toaletă. Această insulă verde luxuriantă este răspunsul cel mai elocvent la întrebarea: Cum să restabilim sau să îmbunătăţim rapid fertilitatea solului?

În înţelegerea tradiţională slavă, "cultura" înseamnă cultul pământului îngrăşat, bine îngrijit, fertil. Respectiv, omul de cultură este cel care îngrijeşte şi înnobilează planeta noastră, sporeşte fertilitatea acesteia, mănâncă pâinea crescută din roadele muncii lui. Cultura, în sensul modern, lasă în urmă un deşert. Anume atât de imperceptibil, doar în aproximativ două secole, s-a petrecut o substituire de valori şi de concepte.

Sursa: ecofriendly.ru