Despre consecințele dependenței de tutun
Nu am fumat niciodată în viața mea dintr-un motiv foarte simplu. M-am născut în Siberia, în Ținutul Altai, într-un sat, după Marele Război pentru Apărarea Patriei. Și la noi, în sat, s-au întors de pe front câțiva invalizi. Pentru ordinele și medaliile primite pe front, invalizilor li se acorda o majorare substanțială a pensiei, iar pentru eroismul demonstrat în război primeau un supliment considerabil.
Dar cineva, scuzați expresia, i-a învățat pe acești invalizi că acea majorare a pensiei trebuia neapărat băută. Și ei, primind acest supliment, mergeau la magazin, cumpărau vodcă, se așezau chiar lângă magazin pe niște bușteni și o beau. Iar noi, băieții din sat, ne învârteam pe lângă ei. Ei ne dădeau sticlele goale, noi le predam și cumpăram bomboane.
Lângă acel magazin locuia o bunică ce avea doi ieduți mici. Acești bărbați invalizi au învățat unul dintre ieduți să fumeze. Ieduțul a ajuns într-o dependență atât de gravă de tutun, încât alerga prin sat și, când vedea pe cineva cu acea „suzetă” de tutun fumegândă, se apropia, împungea cu capul ca să i se dea și lui să tragă din ea.
Tot satul râdea de acest, să spunem așa, circ gratuit. Noi, băieții, râdeam și noi, râdeam, iar toamna am observat deodată că fratele acelui ieduț crescuse într-un țap mare și sănătos, iar acest ieduț a rămas la fel de mic cum fusese. Din cauza tutunului, creșterea lui s-a oprit complet.
Abia la universitate am aflat că fumul de tutun conține 196 de componente toxice. Printre ele se numără nicotina, amoniacul, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, substanțele cancerigene, uleiurile eterice, rășinile și gudronul. Paisprezece dintre aceste 196 de otrăvuri sunt droguri.
Când toate aceste substanțe toxice ajung în plămâni, ele sunt imediat absorbite în sânge. Iar oamenii care inhalează fumul de tutun sunt, în realitate, adevărați dependenți de tutun. Exact un astfel de dependent a devenit și acel nefericit ieduț.
De aceea, de fiecare dată când în copilărie sau în tinerețe mi se propunea să fumez, îmi aminteam de acel ieduț nefericit și spuneam: „Nu, vă rog să mă scutiți de o asemenea prostie teribilă!”
Vladimir Jdanov






ABONAȚI-VĂ