Despre folosul ciocolatei
Despre folosul ciocolatei
Descoperirea ciocolatei a devenit pentru europeni una din consecinţele descoperirii Lumii Noi. Întrând, mai întâi, în bucătărie, aceasta apoi a găsit şi drumul spre inimile noastre. Unii aşa de tare s-au obişnuit cu ciocolata, că pur şi simplu nu pot trăi fără ea.
Acum câţiva ani în presă au apărut publicaţii despre existenţa oamenilor, care sunt într-atât pasionaţi de ciocolată, încât se poate vorbi despre o adevărată dependenţă. Persoanele susceptibile mănânc până la cinci batoane de ciocolată pe zi, şi gurile rele le numesc “ciocomani”.
Componenţa ciocolatei este complet unică, şi acest lucru determină proprietăţile sale. Potrivit experţilor, ciocolata clasică neagră amară este un aliment bogat in calorii (aproximativ 3-4,5 kcal / g), care conţine carbohidraţi - 50-55%, 32-35% de grăsimi 5-6% de proteine. Dar diferite tipuri de ciocolată cu umpluturi, precum şi soiuri de ciocolată de lapte, albă, aerată pot conţine semnificativ mai multe calorii. Un baton de 100 de grame de ciocolată conţine 30 mg de cafeină (pentru comparaţie, o ceaşcă de cafea conţine 180 mg). Restul componentelor - taninuri (4-5%), stimulente - teobromină şi cafeină (1-1,5%), oligoelemente Na, K, Mg, P, Fe şi vitamine B1, B2 şi PP.
Este cunoscut faptul că consumul de ciocolată contribuie la dezvoltarea serotoninei în organism - un neurotransmiţător, o substanţă biologică activă, lipsa căreia ar putea duce la o scădere de stare de spirit şi chiar la o depresie. De asemenea, ciocolata conţine un stimulent - teobromina, care ridică brusc dispoziţia. Serotonina şi teobromina în moduri diferite şi "în tandem" sporesc efectul global. Teobromina stimulează activitatea inimii, dilată vasele de sânge ale inimii şi creierului, precum şi a bronhiilor, deci, îmbunătăţeşte starea generală. Serotonina, de asemenea, acţionează la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi afectează, în mod direct, activitatea nervoasă superioară, asigurând o influenţă emoţională. Unt de cacao conţine feniletilamină - o substanţă, care provoacă euforia. Un baton de ciocolată standard conţine 660 mg de această substanţă.
Ciocolata evocă un sentiment de placere prin stimularea secreţiei de endorfine cerebrale - hormoni produşi de glanda pituitară, are proprietati analgezice. Efectul tonic poate fi explicat prin influenţa glucidelor, de asemenea, incluse în ciocolată.
Aroma de ciocolată evocă emoţii pozitive, care, printre alte motive, duce la o dezvoltare sporită a secretorilor imunoglobulinei A, factor de imunitate locală, care joacă un rol semnificativ în asigurarea durabilităţii membranelor mucoase împotriva microorganismelor dăunătoare prin blocarea celulelor bacteriene. În general, "Snickers" este mult mai dăunător pentru sănătate, decât o bună bucată de ciocolată de aceeaşi greutate.
După cum au aratat studiile unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF School of Nursing), consumul zilnic de cantităţi mici de ciocolată neagră îmbunătăţeşte funcţia vaselor de sânge la persoanele sănătoase.
Cercetătorii cred că anume concentraţia epicatechinei (flavonoid, obţinut din cacao) declanşează creşterea fluxul de sânge prin extinderea vaselor sanguine. Trebuie de remarcat faptul că, un astfel de folos produce ciocolata în care, în procesul de producţie, s-a păstrat cantitatea maximă de flavonoide (conţinutul lor este, de obicei, scris pe ambalaj).
Se crede că, în primul rând, anume soiuri de ciocolată amară au un impact deosebit de benefic asupra activităţii creierului, stimulează sistemului cardiovascular.
Consumul constant de ciocolată în timpul sarcinii îmbunătăţeşte starea de spirit la femeile însărcinate şi afectează pozitiv natura copilul nenăscut, facandu-l fericit si rezistent la stres.
Cât de multă ciocolată ar trebui să consume un om? Acest lucru este foarte, foarte individual şi depinde de starea de sănătate a persoanei, de activitatea sa motorie, de soiul de ciocolată şi chiar de mai mulţi factori. În principiu, pentru un om activ sănătos rata medie pe zi poate fi o placă de 100 de grame de ciocolata neagra, fără umpluturi, menţinând în acelaşi timp un conţinut ridicat de flavonoide şi de cacao. În ceea ce priveşte alergie la ciocolată, expertii spun, că de fapt, reacţia la cacao apare foarte rar. Mai des - la lapte în ciocolata cu lapte, precum şi la diferite umpluturi.
Mult timp a fost crezut că ciocolata distruge smalţul dinţilor. Cu toate acestea, recent s-a dovedit că boabe de cacao conţin componente anti-bacteriene, care, potrivit oamenilor de ştiinţă, previn apariţia cariilor dentare. Cea mai bogată în substanţe antibacteriene este coajă de boabe de cacao, care, din păcate, este eliminată la pregătirea ciocolatei. În acest sens, cercetatorii japonezi propun ca extrasul, făcut din coji de boabe de cacao, să fie adăugat în pasta de dinţi.
Jurnal "Vokrug Sveta"
155