Dimineața nu începe întotdeauna cu cafea! (+Foto)
Uneori începe cu o adiere ușoară și răcoroasă, care se strecoară printr-o fereastră încă neizolată.
— „Papucii! Unde-mi sunt papucii? Jumătate de regat pentru papucii mei!” — mormăie cineva, nevrând să se despartă de căldura somnului.
Alteori — cu o brumă rozalie și crocantă pe linia orizontului.
— „Poate că cineva pășește chiar acum pe marginea ei…” — fulgeră un gând, ca dintr-un vis neterminat.
Câteodată — cu un zâmbet bun, aproape întâmplător, al unui străin.
Și chiar și soarele, în acea clipă, pare puțin mai strălucitor, puțin mai aproape, de parcă ar spune: da, va fi o zi frumoasă.
Iar uneori dimineața vine cu aroma condimentelor care gâdilă limba și amintirile —
și întreaga lume devine deodată fermecată, tremurătoare, amețitor de vie.
Dimineața nu începe întotdeauna cu cafea.
Uneori ea începe — cu toamna.











