Dimitrie Cantemir – unicul domn al Moldovei membru al Academiei din Berlin

Astăzi se împlinesc 298 de ani din ziua cînd Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin. Născut la 26 octombrie 1673, fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir și-a petrecut adolescența la Constantinopol, unde a stat 17 ani, ca ostatic al tatălui său pe lîngă Poartă. Principala preocupare a tînărului a fost învățătura, ceea ce îl va ajuta să devină un spirit enciclopedic, reprezentant strălucit al umanismului și prefigurator al iluminismului.

După campania de la Prut Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit un apropiat al țarului Petru cel Mare. În Rusia, Dimitrie Cantemir a continuat cercetarea sa ştiinţifică, care a început cu mult înainte de aceasta. După 1711 D. Cantemir a fost preocupat în special de istorie. Aproape toate lucrările de mare valoare au fost scrise de D. Cantemir în Rusia, fiind puternic influențat de reformele lui Petru I.

Dintre scrierile sale se remarcă „Descrierea Moldovei” (1716), prima prezentare geografică și istorică a Moldovei, a instituțiilor și obiceiurilor ei; „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman” (1714), „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” (1722), lucrare care a rămas neterminată; „Istoria ieroglifică”, „Viața lui Constantin Cantemir” etc.
În opera lui Dimitrie Cantemir, influențată de umanismul Renașterii s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfîrșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.

Dimitrie Cantemir a decedat în anul 1723 în Rusia, la Dimitrovka. Osemintele i-au fost aduse în România în anul 1935 și au fost înhumate la biserica Trei Ierarhi din Iași.
Prin vasta operă pe care a creat-o, prin ideile progresiste și prin spiritul său enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalitățile remarcabile ale culturii europene.