Drumurile publice, special amenajate pentru biciclete. Parcări pentru biciclete: experienţa Danemarcii

Dacă folosim termenul "capitala ciclistă din lume", de obicei, presupunem că este vorba de Copenhaga (Danemarca). Cu Copenhaga ar putea concura, probabil, numai Amsterdam (Ţările de Jos), în care există chiar şi bărci fluviale, specializate în scoaterea tonelor de biciclete de la fundul canalelor din Amsterdam.

Infrastructura ciclismului din Copenhaga, care permite ciclistului să ajungă rapid şi uşor în orice parte a oraşului, ne face să ne gîndim la ceea ce i-a impus pe rezidenţii şi autorităţile oraşului, să facă un astfel de pas în direcţia ”ciclizării” oraşului. De ce anume în aceste ţări din Europa de Nord s-au luat măsuri active, pentru a elibera oraşele de maşini? S-ar părea că pionierii în dezvoltarea infrastructurii cicliste ar trebui să devină ţările de sud şi de vest ale Europei, în care condiţiile climatice sunt mai favorabile, dar totul s-a întîmplat exact invers. Care este cauza? Tradiţiile şi particularităţile culturale ale popoarelor din Europa de Nord s-au format de guvernare? Aş dori să vedem sugestiile dvs. în comentariile la acest articol.

Seminarul, organizat în EONTS, un raport privind "Cum de a proiecta o cale de biciclete. Experienţa din Europa "a fost prezentat de Casper
Potrivit lui Casper Wulf, consultant superior pentru planificarea transporturilor în compania" Ramboll "(Copenhaga, Danemarca), pentru succesul oricărui proiect, inclusiv şi celui asociat cu dezvoltarea culturii cicliste, precum şi a infrastructurii aferente, principalul este ideea de bază, care încurajează oamenii să-şi schimbe stilul de viaţă.

Mergi cu bicicleta,crezînd că eşti la volanul unui Porsche!

Un alt exemplu bun, cum poate fi folosită creativitatea pentru a impune oamenii în beneficiul sănătăţii lor, să refuze scara rulantă.

Dimineaţa pe străzile din Copenhaga, cicliştilor li se oferă prînzuri gratuite. Există coşuri cu o masă mare de calorii (cu o aluzie la faptul că vă deplasaţi în mod activ, deci puteţi fără mustrări de conştiinţă să vă permiteţi ceva nutritiv.)

În plus, în viitorul apropiat, va fi extins sistemul de reduceri fiscale pentru biciclişti. GPS şi GPRS, încorporate în velocască vor raporta cîţi kilometri aţi călătorit într-o zi. De exemplu, aţi parcurs 25 km pe zi, taxa de transport (sau orice altă taxă) se întoarce în buzunar, etc. În plus, proprietarul unei astfel de căşti va primi informaţii nu numai despre banii cîştigaţi, dar de asemenea, despre locaţie, distanţă, viteză, calorii "arse" şi alte informaţii referitoare la călătoriile prin oraş cu bicicleta.

Graficul prezentat de mai jos ilustrează creşterea popularităţii ciclismului în Copenhaga. Graficul arată în mod clar că în 2003 numărul de participanţi la trafic cu biciclete şi maşini s-a egalat. În anii următori, bicicleta în Copenhaga a devenit mijlocul de transport nr. 1.

În prezent, 38% din călătorii în Copenhaga se efectuează pe biciclete. Pînă în 2015, autorităţile capitalei Danemarcei, intenţionează să reducă numărul de accidente rutiere cu implicarea cicliştilor cu 50% . În 2010 s-au produs 92 de accidente rutiere cu implicarea cicliştilor), autorităţile intenţionează să crească cu 80% ”sentimentului de securitate" la conducerea bicicletei prin oraş şi să reducă cu 20% emisiile de CO2.

... La final cîteva cifre, ilustrînd colorat nivelul de ciclism în Copenhaga.
- În fiecare zi de lucru pe Podul Dr. Louise’s Bridge trec 36000 de biciclişti;
- Lungimea totală a pistelor pentru biciclete din Copenhaga constituie 540 km;
- 55% din populaţie din Copenhaga, care studiază sau lucrează în centrul oraşului, pentru a se mişca prin urbie, folosesc bicicletele;
- 85% din locuitori din Copenhaga au biciclete;
- 60% consideră bicicleta ca mijloc de transport principal;
- 60% folosesc bicicleta cel puţin de 2 ori pe săptămînă;
- 75% din velocetăţeni (altfel nici nu veţi spune) se mişcă cu bicicleta pe tot parcursul anului, în ciuda zăpezii şi ploii;
- 25% din familii cu un singur sau mai mulţi copii au o bicicletă cu remorcă.

Ninsoarea nu este un obstacol pentru velolocuitori din Copenhaga.

După fiecare ninsoare, autorităţile oraşul, în primul rînd, dezăpezesc traseele de biciclete, iar apoi şi drumurile auto.

O bicicletă cu cărucior de copil

Potrivit unui studiu sociologic realizat în Copenhaga pe tema "De ce folosiţi bicicleta în viaţa de zi cu zi", răspunsurile au fost după cum urmează: 55% - este rapid, 33% - este mult mai convenabil, 32% - este util pentru sănătate, 29% - este ieftin, 21% - este un bun început pentru o zi de lucru, 10% - este cea mai scurtă cale la serviciu, 9% - este o modalitate de a avea grijă pentru mediul înconjurător şi clima Pămîntului.

Modul în care autorităţile "scot" vehiculele de pe străzile oraşelor, Casper Wulf a dat exemplu de planificarea unui cartier nou în oraş, care va apărea în locul unui doc vechi.

La planificarea acestei zone toate preferinţele se oferă bicicletelor. Ca urmare, numai cu o bicicletă sau transportul public puteţi ajunge la destinaţie rapid, fără a depăşi diferite obstacole. Pentru a trece acest cartier cu maşina ar trebui să ocoliţi diferite segmente de rum, astfel că fanii auto îşi pierd orice dorinţă de a folosi maşina în viaţa cotidiană.

Avantajul bicicletei în comparaţie cu alte mijloace de transport . Culoarea verde indică traseul curbat de ciclism.

Restricţii pentru transportul auto

Traseul ciclist proiectat

Calea combinată pentru biciclete şi pietoni
Calea combinată deja existentă

Multe zone ale oraşului sunt legate de rutele de mare viteză, deplasîndu-se pe care, la anumite ore, puteţi să păstraţi în condiţii de siguranţă o viteză de 20 km / h, fără a avea teama să vă intersectaţi cu alţi utilizatori ai drumului. Aceste rute sunt marcate cu semnele rutiere "Green Wave", care indică durata călătoriei de mare viteză.

Undă verde în direcţia oraşului: 6:30 - 12:00, unda verde de ieşire din oraş: 12:00 - 18:00

Viteza velotransportului pe o întindere de 2200 m de drum. Graficul de sus - viteza fluxului de biciclete pînă la introducerea "undei verde" (Din timp în timp, viteza scade la 0, viteza medie constituie 15.52 km/h. Timp de călătorie 8:54 min.). Desenul de mai jos demonstrează viteza fluxului de transport după lansarea „undei verde” (viteza medie - 20.72 kilometri pe oră. Timp de călătorie - 06:25).

Ca urmare a măsurilor adoptate cel mai rapid mijloc de transport în Copenhaga a devenit bicicleta, cu o marjă mică, urmată de transportul public. Transportul rutier este un outsider.

Autorităţile din Copenhaga au transformat bicicleta într-un mijloc convenabil de transport chiar şi pentru locuitorii suburbiilor îndepărtate. Sistemul de velotransport funcţionează după cum urmează. Locuitorul suburban alege bicicleta şi ajunge la gară, lăsînd bicicleta la parcare şi ajunge cu trenul în oraş, la locul de muncă.

În plus, a fost creată o reţea de autostrăzi pentru cicliştii avansaţi, care permit piloţilor să ajungă rapid în centrul oraşului. Aceste trasee de ciclism de mare viteză au mai multe benzi pentru cei care pedalează pe îndelete şi pentru cei care "înşurubează serios".

Pe părţile laterale ale acestor drumuri sunt bazate staţie de serviciu (vezi foto mai jos) cu suport pentru biciclete şi mijloace de iluminat. Aici puteţi pompa confortabil anvelope şi repara o bicicleta la orice vreme.

Alte dispozitive care fac mai uşoară viaţa cicliştilor sunt prezentate pe fotografiile de mai jos: pubele plasate la un anumit unghi şi parcări pentru biciclete, decorate, contoare, care arată numărul bicicliştilor, care au trecut pe un anumit drum (apropo, astfel de contoare sunt instalate chiar şi în Budapesta), trepte, pentru ca ciclistul să-şi poată pune picioarele şi să se odihnească.

O atenţie deosebită este acordată siguranţei traficului la intersecţii. Intersecţiile sunt concepute pentru a reduce numărul de accidente rutiere cu implicarea bicicliştilor. Video, arată în mod clar cum împreună cu lumina de interzicere se iluminează şi traficul carosabil, care este clar vizibil pentru orice automobilist.

La finalul discursului său, Casper Wolfe a dat un alt exemplu oraşului, proiectat pentru bicicliştii - Houten (Olanda).

Cartiere din oraşul olandez Houten închise pentru trecerea vehiculelor.

Acest oraş cu o populaţie de 45.000 de oameni este complet proiectat pentru biciclişti şi pietoni, în el nu există nici- o modalitate pentru trecerea vehiculelor. Aici vehiculul se foloseşte cu 25% mai rar, decît în orice oraş din Olanda. Numărul de accidente rutiere cu implicarea bicicliştilor şi maşinilor, practic este egal cu zero.

Una din străzile oraşului Houten. Maşinile, ca mijloc de transport, nu sunt disponibile.

Autostrăzile cicliste din Houten

Источник: priroda.su