Eco-casa mea este fortăreaţa mea

Dacă consideraţi că casa dvs. este un adăpost sigur pentru sănătate împotriva poluării mediului înconjurător, greşiţi amarnic. Primejdiile ne pîndesc chiar şi în propria locuinţă. Din fericire, rezolvarea problemelor ecologice în încăperile de locuit este mult mai simplă, decît înfruntarea lor pe o scară globală.

Produsele chimice periculoase pentru sănătate, poluanţii şi alţi agenţi ne ameninţă peste tot, chiar şi atunci cînd suntem aşezaţi pe canapeaua preferată şi ne uităm la TV. Ştiaţi că particulele de ţesut care acoperă canapeaua, se desprind şi nimeresc în nas, gură şi plămîni? Chimistul german Michael Braungart susţine că ţesuturile conţin, în mod normal, "materiale mutagene, metale grele, produse chimice şi coloranţii periculoşi, care sunt oficial consideraţi ca fiind dăunători pentru sănătate. Cu toate acestea, atunci cînd astfel de ţesuturi şi produse din ele sunt vîndute consumatorilor, acest fapt nu este subliniat". Braungart a realizat experimente privind desăturarea gazelor asupra obiectelor de uz casnic zilnic, cum ar fi covoare, jucării de plastic şi aparate electrice de ras, pentru a analiza cantitatea emisiilor de gaze. Printre cei mai mari dăunători au nimerit tapetele de vinil şi acoperitoare pentru podea, imprimante laser şi copiatoare (praful de cerneală utilizată se inhalează uşor), clei, vopsele şi aparate electrice de uz casnic, cum ar fi televizoare şi maşini de spălat. Verdictul lui a fost următor: "Aerul din interiorul încăperilor de locuit este chiar mai poluat decît pe străzile oraşelor, - a spus omul de ştiinţă. – În plus, în apartament aveţi aerul închis într-o cameră, în timp ce afară aburii nocivi sunt parţial zvînturaţi".

Această opinie este susţinută de un număr tot mai mare de alte observaţii ştiinţifice. Agenţia pentru Protecţia Mediului Înconjurător din SUA (EPA) pentru prima dată s-a alarmat în privinţa calităţii nesatisfăcătoare a aerului în case, încă în 1986. Oficiul de testare în construcţii din Marea Britanie (BRE) a publicat rezultatele înfricoşătoare ale cercetărilor efectuate în 1996. Deşi în Europa există standarde obligatorii pentru anumiţi poluanţi ai aerului din atmosferă, nu există nici un fel de acte legislative pentru aerul din încăperi.

Noi petrecem o mare parte din viaţă în încăperi, fie în case, birouri, instituţii de învăţămînt sau magazine. Studiile efectuate în Europa şi America arată că, în medie, 90% din timpul nostru se petrece sub acoperiş. Şi noi suntem ceea ce respirăm. Totul ce este în aer, în cele din urmă nimereşte în corpul nostru, prin urmare calitatea bună a aerului este necesară vital.

Majoritatea poluanţilor aerieni din interior provin din aceste încăperi. Potrivit studiilor lui Baumgart, aproape totul de ce ne folosim, emite particule solide sau gaze, în special, atunci cînd este vorba de produsele noi. Obiecte de uz casnic zilnic: covoare, draperii, aparate electrice, mărfuri de fabrică şi produse de curăţat, printeri de lazer, fotocopierii emit substanţe organice volatile, care fac parte din aerul din interior. Aceste substanţe solide sau sub formă de lichid, la temperatura camerei, se transformă în gaze sau eliberează acestea (desăturarea gazelor) .Astfel de gaze care pot fi găsite în încăperi nu prezintă nimic bun. Impactul negativ al acestora asupra sănătăţii se poate aplica la nivelul ochilor, nasului şi nazofaringelor, gazele pot provoca dureri de cap, pierderea coordonării, greţuri şi afectează ficatul, rinichii şi sistemul nervos central. Este cunoscut faptul că unele dintre aceste gaze sunt sau se presupune că sunt responsabili de dezvoltarea cancerului la oameni.

Dr. Derrick Crump, expertul BRE în domeniul calităţii aerului în încăperi , spune că, în interior concentraţia substanţelor volatile în medie este de 10 ori mai mare, decît în aer liber. Ceea ce agravează şi mai mult situaţia: în cameră aceste gaze sunt închise. Datorită bunei izolări a multor clădiri moderne, ele sunt dotate cu o ventilaţie mai puţin eficientă în formă de curente de aer. De asemenea, în case pot fi „prinse” poluări chimice, ajunse acolo din exterior (cum ar fi poluanţi din gazele de eşapament), care pot pătrunde prin fereastră sau orificiile de ventilaţie situate incorect.
În cele mai rele cazuri, nivelul ridicat de poluare poate cauza la oameni "sindromul de aer înfundat" cu simptome de dureri de cap, ameţeli, dezorientare, oboseală, incapacitate de concentrare, iritarea ochilor şi nazofaringelor. Clădirile noi şi cele reconstruite emit, de obicei, o cantitate mai mare de gaze şi substanţe chimice mai puternice decît cele vechi.

Cum să supravieţuim în interiorul unei locuinţe atît de nesigure? Iată ce puteţi face pentru a minimiza efectele nocive ale spaţiului închis:

Aerisiţi încăperile

Dacă nu locuiţi în preajma celor mai poluate artere din oraş, cea mai ieftină, mai corectă ecologic şi mai eficientă metodă este ventilaţia naturală. Lăsaţi să iasă aerul otrăvit şi să intre aerul proaspăt, pur şi simplu prin deschiderea ferestrelor. Renunţaţi la tot felul de "odorizante", care sunt cele mai mari surse de substanţe volatile în sediul. În schimbul lor, utilizaţi absorbante naturale de mirosuri, cum ar fi containere cu bicarbonat de sodiu sau aromatizatori naturali. Evitaţi utilizarea în încăperile închise a parfumurilor, deodorantelor sau produselor care conţin "parfum", acest termen ascunde o sută de produse chimice potenţial persistente sau alergene.

Eliberaţi casa de materiale pentru curăţare.

Studiile recente au asociat sprayuri de curăţare cu principala cauză a astmului bronşic la adulţi, iar produsele de curăţat, folosite de femei gravide, cauzează o respiraţie şuierătoare constantă la descendenţii lor în frageda copilărie. Utilizaţi o gamă largă de preparate de curăţare naturale pe bază de plante sau încercaţi nişte soluţii de curăţare simple fabricate pe bază de suc de lămîie, oţet şi bicarbonat de sodiu.

Luptaţi cu praful

Credeţi că praful este doar praf? Vă înşelaţi. În 2002, Greenpeace a analizat mostre de praf din sute de case din Marea Britanie şi a găsit în ele astfel de substanţe chimice periculoase, cum ar fi ester al acidului ftalic, aditive, alchilfenoli şi compuşii organostanici. Să ţineţi praful, acarienii de praf, polen şi alte substanţe care provoacă alergii sub control, vă va ajuta curăţarea umedă frecventă. Cu toate acestea, umiditatea în cameră, de asemenea, necesită control pentru a evita apariţia mucegaiului, care la respiraţie poate provoca alergii.

Plantaţi flori

Cercetările efectuate timp de 2 ani de specialiştii NASA au arătat că plantaţiile verzi sunt capabile să lupte cu substanţele chimice, inclusiv cum ar fi formaldehidă, benzen şi monoxid de carbon. Deosebit de eficiente în combaterea substanţelor nocive în mediul casnic sunt următoarele plante: Ficus elastica, iedera, gerbera, margarete, etc.

Scoateţi covoarele

Covoarele sunt rezervorul natural de praf, ceea ce duce la acumularea particulelor în suspensie de contaminare biologice care provoacă atac de astm şi alte reacţii alergice. De asemenea, în ele sunt evidenţiate şi poluanţii toxici. Într-un raport de la Greenpeace din 2001, numit "Otrava sub picioare" se raportează că, chiar şi covoarele noi conţin substanţele dăunătoare, cum ar fi substanţe ignifuge bromurate: BDE-209, pesticide: permitrin şi tributil de staniu (toxina care are un impact negativ asupra sistemului imunitar şi cel de reproducere) şi formaldehidă. Vinil (polivinilclor), pardoseli realizate din flatale, care sunt produse chimice hormonale influente, provoacă, de asemenea, astm şi alergii la copii. Cea mai buna strategie - încercaţi să folosiţi pentru pardoseli materiale naturale şi să evitaţi covoare. Dacă acest lucru nu este posibil, alegeţi covoare din fibre naturale şi organice din lînă sau bumbac, iută sau nucă de cocos, în loc de analogiile lor sintetice (de obicei, confecţionate din nailon sau poliester). Dacă în casă sunt pardoseli, evitaţi utilizarea produselor de curăţare toxice pentru covoare, mai bine aerisiţi-le cu aburi. Scoateţi pantofii în casă pentru a nu lăsa murdărie pe covoare şi bacterii aduse din stradă.

Mai puţină vopsea

Vopsele de uz casnic standard conţin poliuretan acrilic, clorură de vinil şi compuşii organici volatili, care emit gaze nocive în atmosferă. Încercaţi să alegeţi vopsele naturale şi non-toxice sau pe bază de apă, adeziv. Verificaţi, dacă acestea nu conţin solvenţi.

Limitaţi cantitatea electronicelor

Eliminaţi aparate electronice din dormitor. De exemplu, calculatoarele conţin gaze toxice, metale toxice (cum ar fi cadmiu, tetraetil de plumb şi mercur), acizi, materiale plastice, aliaje cu clor şi brom. După cum s-a descoperit în praf de pe unele cartuşe pentru imprimante au fost găsite componente dăunătoare, cum ar fi nichelul şi mercurul. Alegeţi producătorii aparatelor electronice care folosesc în producţia lor tehnologii favorabile mediului şi sănătăţii umane. Lista acestor producători poate fi găsită în “Ghidul pentru electronice verzi” pe site-ul Greenpeace.

Aveţi grijă de copii

Fiţi atenţi la alegerea jucăriilor pentru copii, evitaţi păpuşi din plastic, mai bine procuraţi jucării, lucrate manual din lemn, şi alte materiale similare.

Gîndiţi-vă la organizarea dormitorului

Nu respiraţi eliminări nocive atunci cînd dormiţi. Pe piaţă există saltele şi lenjerie de pat realizate din materiale naturale. Nu ascultaţi anunţuri publicitare, care descriu în detaliu avantajele accesorii high-tech pentru dormitor, amintiţi-vă că somnul este mai sănătos mai degrabă într-un mediu natural, decît cel tehnologic.

Şi cîteva sfaturi pentru a îmbunătăţi aerul din interior de la constructorul ecologic Nick Skinner din Straut, Marea Britanie:

folosiţi pentru pardoseli mai degrabă lemnul neprelucrat în loc de lemnul laminat sau plăci fibrolemnoase;
cumpăraţi mobilier de anticariat;
cumpăraţi pentru perdele ţesături vintage;
țineţi minte că casele vechi, din punct de vedere ecologic, sunt mai bune, nu numai pentru că sunt construite, de obicei, din materiale naturale, acestea sunt, de asemenea, dotate cu o ventilaţie mult mai naturală. Iar curenţii de aer nu sunt întotdeauna un lucru rău!