Eco-sate – un viitor luminos sau proiectul anti-criză?

Eco-sate – un viitor luminos sau proiectul anti-criză?

În ultimele decenii conceptul aşezărilor ecologice a dobândit o mare popularitate, comparabilă doar cu cea a mănăstirilor din Evul Mediu. Atitudinea grijulie faţă de natură devine un simbol al credinţei în capacitatea omenirii de a scăpa din capcana civilizaţiei, în care ea înseşi a nimerit.

Planul Strategic Global de Acţiune pentru Mediu, "Agenda XXI", a fost adoptat în 1992, la Rio de Janeiro, la Conferinţa Internaţională ONU, cu participarea a 179 şefi de stat. Rezolvarea crizei mondiale a mediului şi existenţa prosperă pe Pământ sunt posibile doar prin eforturile tuturor ţărilor din lume, - se arată în rezoluţie. Practic, toate compartimente din "Agenda XXI", direct sau indirect, abordează problema asigurării cu alimente ecologice şi locuinţe, iar ieşirea din situaţia creată se asociază cu dispersarea oraşelor în eco-sate.

Entuziaştii eco-satelor le consideră ca prototip sau "laborator" pentru construirea viitorului comunităţii umane, în care noţiunile de public şi de privat se vor combina în mod armonios, ca şi compostul cu vegetarianism, computerul cu meditaţie şi omul cu natura.

Cât de utopice sunt aşezările ecologice? Potrivit fondului danez Gaia Trust, în lume acum sunt aproximativ 15.000, şi acest număr este în continuă creştere. Eco-comunităţile funcţionează în suburbia Moscovei, Krasnodar, în regiunea Leningrad – aşezarea ecologică Grişino, o comunitate sau Centrul Internaţional de lumină (vedeţi lista "Aşezările alternative în Rusia şi CSI").

Pprincipalul duşman al eco-satelor, desigur, este economia. Practicile de lucru ale coloniştilor nu pot fi comparate, după eficienţă, cu gospodării moderne, şi ca urmare: profituri mici, produse scumpe, etc. Cu toate acestea, majoritatea coloniştilor ecologici se mulţumeşte cu puţin, primind în schimb, satisfacţie morală şi psihologică, fără a menţiona sănătatea fizică.

Cum eco-mişcarea se asociază cu criza economică? La prima vedere, criza nu predispune pentru acţiuni ecologice. Criza este, mai degrabă, un proces continuu de agitare cu privire la modul de a face economii, de a obţine mijloace băneşti, decât linişte şi meditaţie. Dar există, ca întotdeauna, un punct de vedere alternativ: "austeritate nouă." Oamenii îşi pierd locurile de muncă, şi totodată necesitatea de a trăi în oraş, astfel încât pe ultimele economii pleacă în locuri îndepărtate şi acolo îşi construiesc lumea lor proprie. Iar "eco" apare de la sine, deoarece orăşenii sunt deja infectaţi cu această ideologie. Şi în afară de aceasta, nu au bani pentru un tractor!

Alexei Şciukin, expertul principal al proiectului "Casa rusă a viitorului”, este de părere că chiar ieri comunităţile ecologice păreau a fi extremiste, secte. Mâine acestea pot deveni aproape unica modalitate de a supravieţui în contextul crizei mondiale, care se transformă într-un haos global.

În primul rând, într-o criză este mai uşoară supravieţuirea în comunitate, oferând umărul său celorlalţi, făcând un lucru comun. Oamenii solitari nu vor putea supravieţui. Cu ce se vor ocupa milioane de constructori tadjici, rămaşi fără locuri de muncă? Vor cutreiera ţara în căutare de profit. Şi numai comunităţile vor putea asigura securitate.

În al doilea rând, o provocare majoră în actuala criză ar putea deveni problema alimentară. În special, în ţara noastră, cu agricultura distrusă (la Moscova 70% din produse sunt importate). Odată cu scăderea preţurilor la petrol şi creşterea preocupării pentru livrarea produselor alimentare importate, va apărea, ca şi în anii 90, problema de administrare a gospodăriei naturale. Comunităţile vor putea organiza o astfel de gospodărie mai eficient, decât persoanele fizice aparte".