Educaţia muzicală a fătului în timpul sarcinii mamei

/ Vizionări: 4140

Educaţia muzicală a fătului în timpul sarcinii mamei

Educaţia muzicală a fătului în timpul sarcinii mamei De mult timp este cunoscut faptul că copilul simte muzica şi reacţionează la ea. Acest lucru se datorează nervilor cranieni auditivi şi capacităţii creierului uman de a percepe şi a memoriza sunete. Apare întrebarea: la ce vârstă apare această abilitate? Studiile ştiinţifice au dovedit, că în ultimele trei luni înainte de naşterea copilului acest sistem biologic deja există.

Anterior, se credea că, înainte ce copilul va începe să vorbească, creierul său este subdezvoltat. Funcţionează activ doar percepţia senzorială. Creierul copilului joacă rolul unui “detectiv”, care încearcă să găsească cauzele sunetelor percepute de auz. Acesta acţionează ca instrument de înregistrare a sunetului: înregistrează şi analizează sunete. Astăzi ştim că copiii au capacitatea de a simţi muzica, ritmul, efectul sunetului, notele înalte şi joase. La ce săptămână de sarcină fătul începe să distingă sunete? Oare el aude sunete din exterior? Cum reacţionează la muzică şi alte sunete? Ce impact asupra dezvoltării ulterioare a copilului are ascultarea muzicii de către mama în timpul sarcinii?

Anna Cunț — o mamă care poate face ceva frumos dintr-un nimic
Anna Cunț — o mamă care poate face ceva frumos dintr-un nimic

Studiile concrete ale acestor probleme au condus la concluzia că sistemul auditiv începe să acţioneze în creierul fătului la a douăzeci şi şasea săptămână de sarcină. El percepe, în primul rând, sunetul corpului mamei, sunetele din exterior nu sunt sonore în uter, copilul este protejat de acestea de corpul mamei. În ciuda acestui fapt, Simfonia a cincea a lui Beethoven, de exemplu, pătrunde prin acestă barieră - copilul reacţionează la ea prin mişcările trupului, bătăile rapide ale inimii. Unele sunete – melodioase, muzica bună - dimpotrivă, încetinează bătaia accelerată a inimii. Zgomotele puternice ritmice fac inima să se bată mai rapid şi mai frecvent. Astfel, sunetele, pe de o parte, contribuie la activitatea motorică a fătului, pe de altă parte, îi permit încă până la naştere să primească unele informaţii despre lume.

Prima fază de educaţie - formarea capacităţii de concentrare, de memorizare şi de recunoaştere a sunetelor auzite. Atrageţi atenţie: sunetele obişnuite, ascultate permanent, încetezi de a le percepe. Însă, de cînd începe să răsune un ritm nou, copilul răspunde cu mişcările sale, ca şi cum ne spune că simte diferenţa. La sfârşitul sarcinii, copilul se obisnuieşte cu anumite sunete ale corpului mamei – inima, stomacul, şi dacă aceştia se schimbă - reacţionează la aceste schimbări. El nu răspunde la sunete uşoare, iar la sunete puternice începe să se mişte cu tot trupul. Dacă sunete liniştite şi puternice sunt alternate, şi se repetă de mai multe ori, copilul încetează să mai răspundă la ele. Aceasta dovedeşte că, chiar înainte de naştere copilul poate obţine informaţii despre lumea înconjurătoare, să le memoreze şi să-şi amintească după naştere.

Pentru a înţelege modul în care muzica auzită înainte de naştere afectează viaţa copilului după naşterea lui, ar trebui să clarificăm în ce măsură este dezvoltată capacitatea de a memora. Multe studii au dovedit că muzica auzită înainte de naştere, accelerează dezvoltarea copilului, ajută să facă faţă unor probleme de dezvoltare. Copiii mamelor care la a douăzeci şi opta - treizeci şi şasea săptămână de sarcină au ascultat muzică, mai repede decât ceilalţi încep să reacţioneze la sunete, să recunoască melodii. Ei au o memorie mai bine dezvoltată.

 

C. Begovich

Sursa