Efectul compoziţiei aerului asupra sănătăţii umane

Omul modern petrece în clădirile rezidențiale și publice 52-85% din timpul zilei. Prin urmare, mediul interior al încăperilor, chiar şi la concentrații relativ scăzute de cantități mari de substanțe toxice poate afecta starea de sănătate şi capacitatea de muncă. În plus, în interiorul clădirilor substanțele toxice acționează asupra organismului uman laolaltă cu alți factori: temperatura, umiditatea aerului, regimul ion-ozon, fundalul radioactiv, etc. Când acești factori nu corespund cerințelor de igienă, mediul interior poate deveni o sursă de risc pentru sănătate.

Principalele surse de poluare chimică a mediului de viață

În clădirile se formează un mediu de aer special care depinde de starea aerului atmosferic și puterea sursele interne de poluare. Aceste surse sunt reprezentate, în primul rând, de produsele de degradare rezultate din materiale polimerice destinate pentru finisaj, produsele rezultate din activitatea umană şi produsele de ardere incompletă a gazului de uz casnic.

În aerul din mediul de viață sunt descoperite aproximativ 100 de substanțe chimice care aparțin la diferite clase de compuşi chimici.

Calitatea aerului din interior după compoziția chimică depinde în mare măsură de calitatea aerului atmosferic din jur. Toate clădirile au un schimb de aer constant şi nu protejează rezidenţii de poluarea aerului atmosferic. Migrația de praf, de substanțe toxice din aerul atmosferic în interiorul încăperilor se petrece datorită ventilației naturale și artificiale și, prin urmare, substanțele prezente în aerul exterior sunt găsite în interiorul încăperilor, chiar și în cele dotate cu aerul condiţionat.

Gradul de penetrare a poluării atmosferice în interiorul clădirilor este diferit pentru substanțe diferite. Cuantificarea comparativă a poluării chimice a aerului din exterior și a aerului din interior în clădirile publice şi rezidenţiale a arătat că nivelurile de poluare a aerului în clădiri depăşeşte gradul de poluare a aerului exterior cu 1,8-4 ori, în funcție de gradul de contaminare a acestuia și sursele interne de poluare.

Una dintre cele mai puternice surse interne de poluare a aerului din spațiile închise sunt materiale de construcții și de finisaj realizate din polimeri. În prezent, numai în domeniul construcţiilor nomenclatura materialelor polimerice are aproximativ 100 de denumiri.

Aplicarea și fezabilitatea utilizării materialelor din polimeri în construcția clădirilor rezidențiale și publice sunt determinate de un număr de proprietăți pozitive care facilită utilizarea acestora, îmbunătățeşte calitatea şi reduce costul construcțiilor. Dar studiile arată că aproape toate materialele din polimeri emit în aer substanțe chimice toxice care au un impact dăunător asupra sănătății publice.

Intensitatea emisiilor de substanțe volatile depinde de condiţiile de aplicare a materialelor din polimeri - temperatura, umiditatea, rata de ventilare, timp de funcționare.

A fost stabilită o corelație directă între nivelul de poluare chimică şi saturația spațiilor cu materiale din polimeri.

Substanţele chimice eliberate din materiale polimerice, chiar în cantități mici, pot provoca perturbări semnificative în starea organismului viu, de exemplu, în cazul expunerii alergice la materialele din polimeri.

Organismul în creștere este mai sensibil la componentele volatile emise de materialele polimerice. A fost stabilită o sensibilitate crescută a bolnavilor la efectele chimice eliberate din materialele plastice în comparație cu oamenii sănătoşi. Studiile au arătat că în încăperile săturate cu polimeri, expunerea populaţiei la maladii alergice, răceli, nevroze astenice, vegetodistonii, hipertensiuni arteriale a fost mai mare decât în camerele cu o utilizare mai mică a materialelor din polimer utilizate în cantități mai mici.

Pentru a asigura siguranța utilizării materialelor polimerice, se presupune că concentrația substanţelor volatile emise de polimeri în clădirile rezidențiale și publice nu trebuie să depășească concentrația maximă admisibilă stabilită pentru aerul atmosferic, iar indicele total al concentrațiilor de substanțe detectate nu trebuie să fie mai mare decât cifra unu. În scopul supravegherii sanitare preventive a sănătăţii publică asupra materialelor din polimer și produselor realizate din acestea se propune a limita eliberarea substanțelor periculoase în mediul înconjurător fie în faza de producție, fie la scurt timp după lansarea lor de către producător. În prezent sunt justificate nivelurile permise la aproximativ 100 de substanţe chimice eliberate din materiale polimere.

În construcții moderne tot mai clare sunt tendinţe spre chimizarea proceselor tehnologice și utilizarea amestecurilor din diferite substanțe, în primul rând, beton și beton armat. Dintr-un punct de vedere igienic, este important să se ia în considerare efectele adverse ale aditivilor chimici în materiale de construcții din cauza eliberării substanțelor toxice.

Nu mai puternică sursă internă de poluare a aerului din spații sunt produse ale activității umane - antropotoxine. Este stabilit că în timpul vieții omul alocă aproximativ 400 de compuși chimici.

Studiile au arătat că aerul din spații neventilate se deteriorează proporțional cu numărul de persoane și timpul șederii lor în cameră. Analiza chimică a aerului din interior a permis să se identifice o serie de substanțe toxice, care sunt distribuite după clasa de pericol după cum urmează: dimetilamina, hidrogen sulfurat, dioxid de azot, oxid de etilenă, benzen (a doua clasă de pericol - substanțe foarte periculoase), acid acetic, fenol, metil stiren, toluen, metanol, acetat de vinil (clasa a treia de pericol - substanțe puţin periculoase). O cincime dintre antropotoxine se referă la substanțe extrem de periculoase. S-a constatat că într-o încăpere neventilată concentrația de dimetilamină și hidrogen sulfurat depășesc valorile limită pentru aerul atmosferic. Au depăşi valorile limită şi concentrații de substanțe, cum ar fi dioxidul de carbon și monoxid de carbon, amoniac. Alte substanțe, deși în cantităţi foarte mici, de asemenea au mărturisit despre aerul cu probleme, chiar şi o şedere de două - patru de ore în aceste condiții a avut un efect negativ asupra sănătății mentale a subiecților testaţi.