Elveţia a închis toate restaurantele McDonalds din cauza concentraţiei sporite a dioxinei în caşcaval

Ţara din Alpi a creat acest precedent după comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a primit peste 120 de demersuri din Bulgaria, Spania, Germania şi alte ţări europene cu solicitarea de a interzice prin lege orice reţea de fast food.

După scandalurile alimentare, cînd în 2009, în caşcavalurile „naturale” din Italia şi Spania au fost depistate concentraţii de dioxină ce depăşeau normele stabilite de Comisia Europeană, iar în 2011 Germania şi alte ţări din Europa au fost cuprinse de o psihoză din cauza E-Coli, depistată de către savanţii german şi chinezi în legumele organice, Europa nu mai tolerează probleme alimentare şi cheamă să se renunţe la alimentele procesate industrial şi la fast food. În prezent, ONU şi UE în locul produselor naturale promovează industria alimentară înalt tehnologizată.

Mişcarea pentru alimentaţie sănătoasă „Slow Food”, creată pentru a combate mîncarea procesată, nu doar promovează produsele alimentare marcate cu „BIO”, dar şi îndeamnă oamenii să cumpere produsele direct de la fermieri.

Statutul BIO este atribuit produselor naturale, îmbogăţite cu vitamine sau adjuvanţi alimentari. De exemplu, pînea, i8njectată cu vitaminele C şi B: autorizaţia pentru vitaminizare este eliberată de către Comisia Europeană şi comisia Codex Alimentarius din ONU, iar înăsprirea sau permisiunea utilizării anumitor aditivi se face la discreţia ţărilor.

În 2003, de această regulă a profitat Italia: studiile au arătat că înlocuitorul zahărului aspartamul, care avea statutul de produs bio, mai util ca zahărul, s-a dovedit a fi un cancerigen periculos pentru sănătate. Comisia ONU pentru alimentaţie a iniţiat o anchetă suplimentară, care nu a dat rezultate, iar utilizarea acestui „biozahăr” este permisă şi în prezent. Însă nici în Italia, nici în altă ţară din UE acest aspartam nu se regăseşte – el a migrat în ţările „lumii a treia”.

De siguranţa alimentelor în toate ţările răspunde statul. Din păcate, la capitolul responsabilitate personală pentru sănătate lucrurile stau prost. Potrivit comisiei alimentare a ONU şi OMS, în structura produselor alimentare comercializate primul loc îl ocupă nu salamurile (locul doi), nu zahărul şi dulciurile (locul patru), nici pînea (locul trei), ci subprodusele din carne – crenvurştii, salafadele, pelmenii şi pîrjoalele congelate. Adică cele mai ieftine. Pe fundalul discuţiilor aprinse despre necesitatea revenirii la alimentaţia naturală, aceste produse nu doar că sunt lideri în vînzări, ci şi lideri după conţinutul în formă ascunsă a grăsimilor, acizilor graşi şi colesterolului. Astfel, produsele din carne şi semifabricatele ocupă în structura alimentaţiei peste 70%. Şi invers, legumele şi fructele cîte 300 g pe zi (norma e de 600 g pe zi) sunt consumate doar de 67% dintre pămînteni.

Sursa: percare.ru