Enigma Columnei lui Traian

Enigma Columnei lui Traian

Multe monumente ale Romei antice, pe care le vedem astăzi, au fost plătite cu aurul dacilor, scriu britanicii Terry Jones şi Alan Ereira în cartea "Barbarii împotriva Romei" (Moscova, Eksmo: Algorithm, 2010).

Unul dintre misterele dacilor este că nici un popor, dispărut în antichitate, nu a lăsat după el atât de puţine atestări scrise şi o cantitate aşa de mare de imagini. Despre marele secret al Columnei lui Traian şi alte mistere ale dacilor au relatat britanicii Terry Jones şi Alan Ereira în cartea lor.

Basoreliefuri la temelia Columnei lui Traian descriu pe romanii. Figurile lor pot fi uşor văzute cu ochiul liber. Urcând pe scări în interiorul coloanei se poate căţăra în vârf şi vedea panorama Romei. Nici din partea de sus a coloanei, nici din partea de jos nu sunt vizibile basoreliefuri, care înfăţişează pe dacii. De ce acestea au fost tăiate, se întreabă Terry Jones şi Alan Ereira? Poate că într-un astfel de mod original împăratul Traian a făcut un sacrificiu zeilor?

Şi dacă numai această întrebare ar fi fost cheia misterului dacilor!

Romanii au iubit sânge, consideră autorii, şi plăcerea de a vedea suferinţe a fost esenţa lor. Faptele săvârşite de împăraţii romani sunt comparabile cu Auschwitz. Creştinii vii au fost bătuţi cu cuie, udaţi cu ulei şi arşi pentru a ilumina petrecerile. Astfel, a procedat Neron. Traian a făcut o cruzime şi mai monstruoasă - un genocid împotriva dacilor.

La întrebarea unde au dispărut dacii, încă nu există nici un răspuns. Amintirile despre războiul dacic, au lăsat împăratului Traian şi medicul său Criton. Ambele cărţi au fost pierdute. Jones şi Ereira cred că dacii au fost complet şterşi de pe faţa pământului. A fost un fel de genocid imperial. Autorul satirelor Lucian a scris cu trimitere la Criton că, după război au rămas numai 40 de daci. Oare a fost o hiperbolă literară? Despre distrugerea completă a dacilor au informat împăratul Iulian şi istoricul Eutropius. Potrivit lui Jone şi Ereira, ultima scenă de pe Columna lui Traian nu înfăţişează revenirea dacilor la patria lor, după cum consideră majoritatea istoricilor, ci popularea Daciei, transformate în deşert, de către coloniştii romani. Arheologul Linda Ellis dovedeşte că civilizaţia dacilor "a fost complet distrusă şi nu există nici un motiv să vorbim despre succesiune. Tot ce a rămas în urma dacilor sunt doar câteva nume şi denumiri.

Au fost dacii barbari?

Autorii cărţii cred că civilizaţia dacilor "a fost una dintre cele mai mari civilizaţii din antichitate şi a susţinut doctrina unui lider religios, pe care istoricul antic grec a comparat cu Moise. Strabon a scris că Zamolksis a fost un discipol al lui Pitagora şi al preoţilor egipteni, si când acesta s-a întors în Dacia, după o călătorie prin Grecia şi Egipt, el a fost venerat aidoma unui zeu. Zamolksis a fost tratat ca Buddha care, de asemenea, a fost un contemporan al lui Pitagora. Liderul religios al Daciei – Deţenei, aliatul lui Burebista, a fost nu mai puţin influent, decât regele, care a întemeiat federaţia dacilor.

Însă budismul s-a păstrat, iar zamolksizmul a fost distrus de romani. Noi nu ştim nimic despre acesta în afara de: religia în cauză a fost fondată pe ideea nemurii sufletului. Doctrina lui Zamolksis a fost folosită de Burebista în scopuri politice. Bazându-se pe ea, Burebista a introdus în Dacia , în special, celebra lege privind interzicerea băuturilor alcoolice.

Unii istorici cred că dacii erau analfabeţi şi nu aveau scrisul. Dar Jones şi Ereira cred că aristocraţia dacilor utiliza alfabetele grecesc şi roman. Dacii au fost metalurgiştii excelenţi şi ştiau despre metale mai multe decât romanii. În Sarmizedzhetusa a funcţionat un apeduct. Dacii posedau comori legendare, care au fost suficiente pentru a plăti toate războaiele dintre Roma şi Dacia. Potrivit unor surse, romanii au luat din Dacia 1650 de tone de aur şi 3310 de tone de argint, acest fapt a condus la prăbuşirea pieţei de metale preţioase pe tot cuprinsul imperiului. Dacia şi Roma au fost civilizaţii echivalente - aceasta este principala concluzie a autorilor cărţii.

Următorul lider carismatic după Burebista a fost Decebal, care nu era dac. Potrivit lui Jones şi Ereira, dacii în a doua jumătate a secolului I din e.n., în ţara lor au devenit o minoritate naţională, pierzând la numărul celţilor. Decebal a purtat un război de succes cu Roma, a fost un diplomat inteligent purtând negocieri cu împăratul roman pe jumătate nebun, Domiţian. Cartea descrie în detaliu victoriile dacilor înainte de venirea la putere lui Traian, care a creat cea mai numeroasă armată din lume şi se bucura de război. Roma a fost atunci în pragul falimentului. În Dacia împăratul a văzut o mină de aur. S-au început războaiele celebre despre care noi ştim din imaginile de pe Columna lui Traian.
După cucerirea Daciei s-a început o pradă fără precedent. S-au găsit comorile lui Decebal pe care el le-a ascuns într-un mod foarte original: a modificat albia râului Sargetia, a îngropat aurul şi argintul în partea de jos şi a reîntors râul la cursul iniţial.

După cucerirea Daciei în anii 101- 106 e.n. Traian a devenit cel mai bogat om din lume. Tot atunci el a construit un forum sub acoperişul de bronz şi coloana celebră care a rezistat timp de două mii de ani. În termen de 123 de zile împăratul a împărţit daruri poporului şi a organizat jocuri, în care s-au luptat 10 de mii de gladiatori şi au fost ucise 11 mii de animale. Multe monumente ale Romei antice, pe care le vedem şi astăzi, au fost plătite cu aurul dacilor.

Romanii au stăpânit Dacia, transformată intr-o provincie, numită Dacia lui Traian, doar 165 de ani. Oare a fost omorâtă toată populaţia dacă sau nu, nu se ştie, dar Jones şi Ereira cred că, Roma nu avea de gând să românizeze ţara: a fost o invazie, în care s-au vărsat râuri de sânge. Terenurile eliberate au fost populate de colonişti.

În acelaşi timp, imperiul, pentru prima dată din istorie, a creat o frontieră, trasând o linie între Roma şi lumea barbarilor. Dar nu a ajutat. Absorbind Dacia, marele stat antic s-a înecat. De atunci s-a stopat romanizarea lumii barbare şi a început barbarizarea Romei.

Prin anul 250, romanii s-au retras din Dacia. Aici au venit goţii, pe care imperiul în stingere nu a putut învinge. Împăratul Aurelian a mutat hotarele Romei înapoi la Dunăre. Pentru a salva aparenţele, el a rebotezat Dacia într-o altă provincie.

Dar tocmai în Dacia adevărată s-a născut Alaric, un got dacian, care a învins Roma. De unde au venit goţii – nu se ştie. Majoritatea oamenilor de ştiinţă cred că din sudul Siberiei. La timpul cuceririi Romei, ei au fost creştini cu pielea albă blondă. În 408, goţii sub conducerea lui Alaric au asediat Roma. În anul 410 ei au prădat oraşul. Nu a fost un sfârşit, ci un început al sfârşitului.

Imperiul Roman de Apus a durat până în 476, când ultimul împărat a trimis emblemele puterii regale la Constantinopol. Atunci acest oraş a devenit capitala Romei. Istoricii ruşi consideră Imperiul Bizantin ca un stat separat, cei din vest - Imperiul Roman. Creştinismul înainte unic a fost împărţit în ortodoxie şi catolicism (împărţirea s-a conturat în 1054). S-a început rivalitatea dintre Roma şi Constantinopol, care s-a păstrat până la timpul nostru, în formă de concurenţă între Occident si Rusia.

Imperiul Roman de Răsărit a durat până la sfârşitul Evului Mediu timpuriu şi în cele din urmă a intrat în neant după cucerirea Constantinopolului de către turci în 1453. Imperiul Roman de Apus şi-a încetat, în mod oficial, existenţa în 1806, acesta a unit teritorii europene până la războaiele napoleoniene, atunci când ultimul împărat Franz al II-lea a abdicat. De fapt, aceasta formare statală, care a inclus Germania, Italia, Elveţia, Olanda, Belgia, Republica Cehă şi alte terenuri, a fost prototipul Uniunii Europene.

Putem spune că Dacia a distrus Imperiul Roman, răzbunându-se pentru nimicirea sa. Dar cine a rămas în beneficiu? Teoretic, în timpul căderii Romei, musulmanii au avut şansa de a cuceri întreaga Europă, şi astăzi deasupra Londrei, Parisului şi Berlinului ar putea se înălţa minarete. Statul moldovean printre alte ţări şi-a asumat atacul otomanilor, acoperind cu piept drumul lor spre Europa. Însă Jones şi Ereira nu scriu despre acest lucru. Ei scriu că barbarii, de fapt, nu au fost barbari, ci strămoşii destul de civilizaţi ai europenilor – britanicilor, francezilor, germanilor şi românilor. De fapt, această carte dezvăluie cultul Romei antice, ce este, prin sine însuşi, original.