Enigmele matriței din trecut

Trecutul… Cât de enigmatic este și cât de mult ne atrage cu misterele sale... Oamenii de știință din toate colțurile lumii încearcă să deslușească enigmele lăsate de strămoși. Ei vor să afle cum trăiau oamenii de acum câteva secole, ce era important pentru ei, din ce era alcătuit traiul lor de zi cu zi și ce tradiții culturale influențau existența lor cotidiană.

Multe lucruri au fost deja descoperite datorită studierii vechilor cronici, folclorului și artefactelor arheologice. Dar nu ar trebui să ne amăgim crezând că știm și înțelegem totul. De fapt, informațiile sunt fragmentare și adesea nesigure. Iar ceea ce în școală ni se prezintă ca adevăr, dacă este aprofundat, se dovedește a fi doar o altă ipoteză construită de cineva cu abilități de persuasiune mai bune decât ale colegilor săi.

Cum nici mașina timpului și nici un analog al ei în natură nu există, trebuie să ne mulțumim cu ceea ce avem. Este important să înțelegem că fiecare nouă descoperire făcută oriunde pe glob reprezintă încă un pas spre cunoașterea viitoare și spre reevaluarea informațiilor obținute anterior.

De aceea, o persoană pasionată, care conștientizează importanța istoriei pentru prezent și viitor, nu poate ignora evenimentul petrecut în orașul elvețian Chur, situat în cantonul Grisons. Potrivit oamenilor de știință, această zonă a fost locuită dintotdeauna, începând cu epoca bronzului. În Evul Mediu, mai exact între secolele IX–XI, aici a existat un centru meșteșugăresc dezvoltat.

În a doua jumătate a anilor ’80 ai secolului trecut, în această zonă s-au efectuat săpături care au scos la iveală numeroase dovezi ce confirmă aceste afirmații. În anul 2020, pe teritoriul fostei închisori Sennhof au fost reluate lucrările de cercetare. Ele s-au soldat cu succes, iar astăzi arheologii pot prezenta o serie de artefacte, unele dintre ele putând fi considerate rare.

În timpul săpăturilor au fost găsite fragmente de unelte vechi, rămășițe de oase de animale (în special de cai), sârmă colorată, zgură și cioburi de sticlă. Se consideră că acestea reprezintă deșeuri ale unei activități meșteșugărești. Însă cea mai interesantă și neobișnuită relicvă pentru aceste locuri este o matriță folosită de strămoșii contemporanilor pentru confecționarea bijuteriilor și a simbolurilor religioase.

Placa a ajuns până în zilele noastre fragmentată. Odinioară avea dimensiunile de 9 x 8,3 centimetri și o grosime de trei centimetri. La o examinare atentă, arheologii au descoperit pe una dintre fețele ei două matrițe de iconografie creștină. Cu ajutorul lor se putea realiza o crucificare și un cerc cu o cruce în centru. Conform specialiștilor, astfel de simboluri deveneau pandantive, decorau cataramele de curea și medalioanele.

Pe lângă acestea, artefactul include și o matriță pentru confecționarea inelelor și a cerceilor rotunzi. Partea dorsală are, de asemenea, un șablon pentru un cerc cu o cruce în centru și putea fi folosită pentru realizarea unei figurine de vultur și a unui inel pentru broșe.

Pe baza datelor publicate de cercetători, descoperirea neobișnuită — ale cărei analogii au mai fost întâlnite până acum la Winterthur, Basel și Berna — are o vechime de aproximativ o mie de ani. Matrița a fost folosită între secolele IX și XI ale erei noastre. Mai exact nu se poate spune în prezent.

Este noul artefact din orașul Chur un progres major pentru știință? Ce vor reuși specialiștii să afle cu ajutorul lui, după finalizarea tuturor cercetărilor? Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deocamdată cunoscute. Însă trebuie să înțelegem că orice urmă a trecutului, păstrată până în zilele noastre, este neprețuită.

Prin urmare, nu există descoperiri arheologice asupra cărora să nu merite să ne oprim și să le studiem, presupunând că ceva asemănător a mai fost văzut. Doar astfel, analizând trecutul cu atenție și minuțiozitate, vom reuși cândva să reconstituim o imagine cât de cât veridică a vieții strămoșilor, sperând că erorile din ea vor fi cât mai puține — și cu siguranță mai puține decât cele din prezent.