Everestul impunător și frumos (+Foto)
"Acoperisul lumii", "Chomolungma", "Zeita-mama", varful Everest, cel mai înalt punct de pe Terra, cu o altitudine de 8848 deasupra nivelului mării constituie o destinatie turistica fascinanta pentru iubitorii de senzatii extreme si nu numai. Varful Everest se află situat în Muntii Himalaya, chiar pe granița dintre Nepal si Tibet.
In limba nepaleza numele muntelui este Sagarmāthā sau Mama oceanului, iar în Tibet este cunoscut sub denumirea de Chomolungma - Mama Universului. Numele din limba engleza, Everest, a fost adoptat de catre "Royal Geographical Society" in anul 1865 în onoarea topografului britanic, colonelul Sir George Everest.
Cel mai înalt munte din lume a constituit timp de decenii un tel greu de atins. Pentru a fi cucerit a fost nevoie de sacrificii uriase, umane si materiale.
Prima cucerire inregistrata a varfului s-a produs in anul 1953. Cei care au reusit ascensiunea sunt neozeelandezul Edmund Hillary si serpasul nepalez Tenzing Norgay.
Istoria alpina consemneaza insa ca in anul 1924, Sir George Leigh Mallory si Andrew "Sandy" Irvine, doi alpinisti britanici au fost vazuti de catre membrii expeditiei din care faceau parte, in apropierea varfului Everest, pe o muchie abrupta, situata la circa 8600 de metri altitudine. Cei doi temerari au disparut insa intr-o furtuna de zapada, adusa de muson peste lantul hiamlayan.
Nici astazi nu se stie cu precizie daca Mallory si Irvine au atins varful Everest in anul respectiv, 1924, cu circa 29 de ani mai devreme decat Hillary si Tenzing.
Desi corpul neinsufletit al lui George Leigh Mallory a fost descoperit in anul 1999, de catre membrii unei expeditii organizata de National Geographic, la cateva sute de metri sub varful Everest, nu exista o dovada a reusitei ascensiunii acestuia si a partenerului sau.
In aprilie 2012, numai intr-o singura zi au cucerit varful 150 de persoane. Numărul tot mai mare al expediţiilor comerciale este principalul motiv pentru aglomeratia din Himalaya. Toti cei care platesc taxa de varf, vor să ajungă sus, sa priveasca lumea de pe cel mai inalt punct al Terrei.
Potrivit reprezentantilor agentiilor de ghidaj montan din Nepal, clienţii alpinisti plătesc aproximativ 25.000 de dolari organizatorilor expediţiilor comerciale pentru a beneficia de serviciile unor serpasi sau ghizi care au urcat varful si de 7-8 ori!
La acest cost se mai adaugă pretul permisului de escaladă, care variaza între 10.000 şi 25.000 de dolari de persoana. Plus costurile necesare logisticii, echipamentului specializat si alimentelor specifice, fara de care reusita expeditiei este aproape nula!
Banii respectivi constituie pentru guvernul nepalez o importanta sursă de venit, astfel că oficialii din Kathmandu încearcă să liniştească îngrijorările exprimate de jurnalisti, referitoare la supraaglomerarea de pe munte, emitand an de an tot mai multe permise de ascensiune.
De la prima cucerire a Everestului, reuşită pe 29 mai 1953 de Sir Edmund Hillary si serpasul Tenzing Norgay, aproximativ 10.000 de persoane au încercat să urce pe cel mai înalt vârf din lume!4000 dintre acestia au reuşit să isi atinga visul mult dorit!
Riscuri pe munte
Oamenii se confrunta cu riscuri majore in timpul ascensiunii catre "Acoperisul Lumii".Temperatura din preajma varfului Everest este, in medie, de minus 36 de grade celsius, dar aceasta poate cobori si pana la minus 60 de grade, in functie de evolutiile fronturilor atmosferice care tranziteaza lantul Himalayei.
Alpinistii care isi propun atingerea varfului se confrunta cu riscuri reale: edem cerebral, degeraturi ale membrelor, atacuri cardiace, hipotermie si chiar halucinatii - doar pentru a trai un moment unic, inaltator, atunci cand ating creasta vesnic inzapezita a celui mai inalt munte din lume!
Ascensiunea in Himalaya presupune zile nenumarate de antrenament, pentru cresterea rezistentei la efort a organismului. Metabolismul alpinistului trebuie optimizat pentru efortul deosebit care urmeaza a fi depus in conditii de hipoxie, oxigen rarefiat si beneficiind de cantitati reduse de alimente.
Lipsa poftei de mancare, indusa de altitudinea extrema din muntii inalti conduce la epuizarea rapida a resurselor organismului uman.
Cei care vor sa abordeze o astfel de ascensiune, trebuie sa fie foarte motivati fizic si psihic, sa reziste deselor schimbari ale vremii din Himalaya, generate de fronturile de aer cald, care vin dinspre India.
In plus, este foarte important ca alpinistii care pleaca intr-o astfel de expeditie sa invete sa isi foloseasca intreaga capacitate pulmonara a organismului, iar acest deziderat nu poate fi atins decat prin multa munca: exercitii cardio, mountain-bike, alergari montane, trail-running, escalada, toate corelate cu un program amanuntit de nutritie si antrenament specific.
Printre pericolele care ii pasc pe temerarii care incearca sa cucereasca Everestul se regasesc: crevase adanci, avalanse enorme, pietre si bucati de gheata care se prabusesc din ghetarii himalayeni peste membrii expeditiilor, vanturi cumplite, care uneori depasesc 180 de km/ora.
ъ
Sursa: manager.ro
182