MOLDOVENII.MD

Fisuri în pământ. Extragerea gazelor de şist în Ucraina ar putea provoca un dezastru ecologic (+Video)

Corporaţiile stau la rând pentru dreptul de a extrage gaze de șist în Ucraina. Ecologiștii avertizează: tehnologia extragerii acestor gaze din pământ este periculoasă. "După lansarea procesului, în apa potabilă a apărut gazul propan. Umpleţi o sticlă cu această apă, scuturaţi-o şi o puteţi aprinde ... "

Iazuri contaminate cu deşeuri toxice, animale domestice moarte, apa din robinete uşor inflamabilă, maladii grave în rîndul populaţiei - toate acestea sunt consecințele extragerii gazelor de șist, susţine în filmul său documentar „Pământul gazelor” (Land of Gaz) regizorul american, Josh Fox. 

Proiectul de extragere a gazelor de șist în Ucraina, poate avea consecinţe ecologice şi sociale. Foto: Biroul de presă Naftogaz

SUA de mult timp este liderul mondial în producerea gazelor din sursele netradiţionale (inclusiv, gazele de șist), iar Ucraina, doar începe să producă combustibili de acest tip. Conform prognozei Ministrului Ecologiei și Resurselor Naturale, Edward Staviţki, producerea industrială a gazelor netradiţionale va începe în Ucraina, nu mai devreme de cinci ani. Corporaţiile multinaționale Energy Corporation Chevron, Exxon Mobil, Shell, Eni, Total, intenționează să se ocupe de aceasta.

Cele mai mari depozite de gaze netradiţionale vor deveni domeniul de activitate a două companii: Shell și Chevron, care la începutul anului 2012 au încheiat acorduri cu guvernul ucrainean. Compania americană Chevron va explora gazele de șist în regiunea Lvov. Potrivit lui Ghenadie Riabţev, director adjunct al companiei Psihea, specializate în analiza sectorului energetic, deocamdată Chevron nu efectuează nici un fel de lucrări în acest domeniu pe teritoriul ucrainean.

Iar corporaţia Shell, a început în luna octombrie 2012 forajul de explorare. Sonda Beliavskaia-400 se află la câțiva kilometri de satul Veseloie în regiunea Harkov. Adâncimea proiectată a sondei de 5250 de metri va fi atinsă peste 5-6 șase luni după începerea forajului. "În general, etapa preliminară a anchetei ar putea dura 3-4 ani și numai după aceea compania va întreprinde activitatea de extragere", - prezice Riabţev.

Reprezentanții companiei Shell, subliniază că au venit în Ucraina, nu pentru a extrage gazele de șist. Compania va dezvolta câmpuri de gaze situate pe gresie solidă. "Sunt alte condiții geologice și un alt proces tehnologic de explorare și de extragere", - a declarat managerul sucursalei companiei Shell în relațiile publice pe teritoriul Ucrainei, Ana Dumanskaia.

Potrivit companiei, diferența între gazele de șist și gazele din gresiile comprimate constă în diferite zăcăminte și grosimea straturilor productive: în cazul formațiunilor de gresie solidă, straturile sunt mai puternice. Diferă și tehnologia: pentru extragerea gazelor din gresie comprimată nu sunt folosite sondele orizontale, ca și în cazul de șisturi, ci sondele verticale și oblice. În plus, adâncimea sondelor de producere a gazelor de șist constituie aproximativ 1.5-2.5 km, în timp ce gazele din nisipurile comprimate pot fi exploatate și mai adânc.

Șeful grupului ecologic Peceneghi, Serghei Şaporenko, este sigur că riscurile în ambele tehnologii sunt la fel de mari. Cu el este de acord şi conducătorul organizației ecologice Frontul Verde, Oleg Peregon. În opinia sa, la producerea gazelor din gresie comprimată probabilitatea contaminării radioactive este mai mare. "Cu cât mai adâncă este sonda, cu atât mai mare este radioactivitatea apelor subterane", - spune ecologistul. - Dar, el admite că cu această metodă este mai puțin riscul scurgerii gazelor în afara sondei și saturarea apelor subterane cu gaze.

Ecologiştii consideră tehnologia hidro-ciocanului periculoasă, deoarece ea poate otrăvi apele subterane. Colaboratorul ştiinţific principal la Institutul Național pentru Studii Strategice pe lângă Președintele Ucrainei, Evghenie Iakovlev a relatat că soluția folosită pentru hidro-lovitură include aproape 600 de substanţe chimice: benzen, acizi, agenți de îngroșare, geluri, etc. Potrivit omului de ştiinţă, presiunea enormă cauzată de hidro-lovitură duce la formarea nu numai a fisurilor orizontale, ci de asemenea a fisurilor verticale în straturi.

"Aceste fisuri pot ajunge la orizonturile apelor dulci și minerale", - spune expertul. Soluția de hidro-lovitură nu este complet eliminată din sondă, până la 20% rămâne în pământ. Iacovlev, se teme că timp de 30-50 de ani substanțele chimice se vor ridica la suprafaţă și vor contamina apele subterane. "Majoritatea apelor de suprafaţă din Ucraina sunt într-o stare catastrofală şi ireversibil contaminate. Apele subterane dulci sunt ultima rezervă de apă potabilă, pe care noi nu o putem pierde",- spune el.

Ghenadie Riabţev, este sigur că ecologiștii exagerează eventualele riscuri ale utilizării metodei de hidro-lovitură. "Această metodă a fost folosită în timpurile sovietice, inclusiv pe teritoriul Ucrainei", - îşi aminteşte expertul. Președintele Uniunii de Foratori din Ucraina, Anatolie Vdovicenko a confirmat că hidro-lovitura a fost folosită în URSS, în anii 50 ai secolului trecut. "Această metodă a fost folosită pentru a crește fluxul de petrol sau de gaze în sondă, la o adâncime de câteva sute de metri ", - spune Vdovicenko.

Riscuri toxice. Omul de ştiinţă de la Institutul Național pentru Studii Strategice pe lângă Președintele Ucrainei, Evghenie Iakovlev se teme că produsele chimice utilizate în această tehnologie ar putea contamina apele subterane cu zeci de ani în urmă după foraj

O alternativă ar f putea fi utilizarea tehnologiei fără apă: în sondă, în loc de soluție apoasă cu substanțe chimice, se injectează gazul inert. Această metodă elimină o parte din riscurile ecologice. "Dacă vom introduce prin legislaţie metoda de „frekinge anhidru”, aşa cum a procedat Canada pe o parte din teritoriu, ea, probabil, că va fi aplicată", - sugerează Oleg Peregon. Potrivit lui, în această metodă procentul de extragere a gazelor creşte. Cu toate acestea, companiile, care au obținut drepturile de a produce gaze în Ucraina, nu aplică această tehnologie.

"Deciziile vor fi luate pentru fiecare sondă. Deocamdată, compania Shell nu a folosit metoda de hidro-lovitură în Ucraina", - a declarat directorul în problemele ecologiei și protecţiei muncii în cadrul companiei Shell pe teritoriul Ucrainei, Tatiana Bobroviţkaia. Care va fi compoziția exactă a amestecului pentru hidro- lovitură, nici în companie nu pot spune. "Deciziile sunt luate pentru fiecare sondă în parte. Iar forarea și exploatarea sondelor nu ar trebui să afecteze starea orizonturilor acvifere din zonă”.

Autor: Vitalii Atanasov, Focus

Sursa: cripo.com.ua