Forbes: Investiţiile private în energia regenerabilă sunt în creştere. Cine investeşte cel mai mult şi de ce?
Forbes: Investiţiile private în energia regenerabilă sunt în creştere. Cine investeşte cel mai mult şi de ce?
Pe piaţa mondială a tehnologiilor "verzi" investiţiile sunt în creştere. În al treilea trimestru, investiţiile de capital venciur (de risc – trad.) în sectorul tehnologiilor "verzi" au crescut cu 12% , până la 2.23 miliarde de dolari. În această perioadă au fost încheiate 189 de tranzacţii, din care 33 - în sectorul energiei solare (la o sumă de 350 milioane de dolari). În afară de energia solară cele mai populare zone de investiţii includ eficienţa energetică, în special, tehnologia smart grid şi producerea automobilelor electrice.
În plus, investitorii sunt dispuşi să investească în eco-construcţii şi infrastructura "verde" (case pasive, eficiente şi independente energetic, acoperişuri „verzi”, parcări „verzi”, jocuri pe calculator„verzi” (jocuri si aplicaţii pentru reţele sociale, „servere verzi”, calculatoare eficiente energetic), surse de energie regenerabile
Creşterea numărului de investiţii în piaţa tehnologiilor "verzi" se observa în 2008 - 8.8 miliarde de dolari; în 2009, au fost investiţi 6.1 miliarde de dolari in 2010 - 7.8 miliarde de dolari şi în 2011 - 6.77 miliarde de dolari.
Accidentul la centrala nucleară japoneză "Fukushima-1" a reînviat temerile de energie nucleară şi incertitudinile de necesitatea dezvoltării în continuare a atomului paşnic. Experţii prezic o dezvoltare iminentă a energiei alternative. Ea este încă foarte dependentă de investiţii publice şi, de asemenea, de condiţii-cadru, special create, de aceea fără sprijinul politic deocamdată îi este dificil să se dezvolte. Dar analiştii băncii HSBC au publicat raportul lor pe 18 martie, la scurt timp după accidentul la "Fukushima-1", şi ase aşteaptă la o creştere a energiei solare şi eoliene, precum şi la o atenţie sporită faţă de stocarea energiei. HSBC consideră că în următorul deceniu piaţa de energie alternativă va creşte de 3 ori, până la 2,2 trilioane de dolari.
Reacţia imediată a pieţelor în primele zile după dezastru la "Fukushima-1" a fost previzibilă: acţiunile producătorilor europeni de energie nucleară au scăzut în medie cu 8%, acţiunile producătorilor de echipamente pentru energie regenerabilă au crescut cu 10-15%. Cea mai mare agitaţie a fost observată în Germania: acţiunile furnizorului de panouri solare au crescut cu mai mult de 50%, iar producătorului turbinelor eoliene Nordex – cu 40%. Se aşteaptă o creştere a energiei de gaze, iar analiştii HSBC au menţionat că de la acest lucru vor beneficia, în mod indirect, şi sursele alternative: creşterea preţurilor pentru gazele naturale şi cărbune, precum şi creşterea costurilor emisiilor de carbon în atmosferă vor duce la faptul că energia alternativă şi, în special, cea eoliană ar înceta să mai fie prea scumpă.
Accidentul la " Fukushima-1" împreună cu preţurile la petrol, deversări în Golful Mexic din anul trecut şi instabilitatea politică în Orientul Mijlociu - toate acestea fac energia alternativă mai atractivă ", - comentează Clare Brook, manager al fondul britanic de investiţii WHEB, care alocă în tehnologii curate. "Ne aşteptăm la o creştere substanţială a investiţiilor, în special, în domeniul energiei solare", - a spus d-ei pentru Guardian.
Deja acum investiţiile private în domeniul energiei alternative arată o creştere rapidă. Potrivit cercetărilor recente efectuate de fondul Pew Charitable Trusts, investiţiile la nivel mondial în energie regenerabilă au crescut în cursul anului 2010 cu 30% şi au constituit 243 miliarde de dolari, comparativ cu un nivel scăzut din 2004, sporirea a crescut cu 630%. Pe primul loc după investiţii în energie "verde" în cursul anului trecut s-a plasat China, cu 54.5 miliarde de dolari, din care 45 miliarde de dolari au fost alocate în energia eoliană. Consumatorul mondial principal de energie în lume, China este şi liderul în punerea în aplicare a capacităţilor planificate nu numai în domeniul nuclear, dar, de asemenea, şi cel "verde". În plus, în anul trecut China a produs mai mult de jumătate din toate turbinele eoliene şi panourile solare din lume. Societăţile chineze sunt un concurent serios pentru producătorii germani ai sistemelor fotovoltaice, cu o calitate comparabilă produsele lor sunt mai ieftine cu 20%. China intenţionează să dezvolte activ parcuri solare: în 2020 capacitatea lor ar trebui să ajungă la 20 gigawaţi, dar mai recent, pe 31 martie, Dzen Dun Min, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Naţională şi Reforme din China, a declarat că Beijing intenţionează sa modifice aceste planuri şi să dezvolte energia solară mai repede .
Pe al doilea loc, în spatele Chinei, se află Germania, în care investiţiile private s-au dublat, ajungând la 41.2 miliarde de dolari, partea leului (81%) revine investiţiilor în energie solară. O răspândire largă în Germania au căpătat panouri solare mici, montate, de exemplu, pe acoperişurile caselor particulare. Proprietarii acestor panouri pot vinde energia electrică neutilizată reţelei generale la preţuri de câteva ori mai mari, decât cele de piaţă. În plus, statul plăteşte proprietarilor panourilor solare o parte de energie consumată de ei înşişi. "Într-o zi însorită, toate modulele solare din Germania pot ajunge la o capacitate totală de 12 gigawaţi", - spune profesorul Bernd Rech,un specialist în fotovoltaice în cadrul Asociaţiei Helmholtz.
În ceea ce priveşte investiţiile în surse de energie alternative, Germania este urmărită de Statele Unite - 34 miliarde de dolari, cea mai mare parte din aceste investiţii (43%) este alocată în energia eoliană, iar energia solară a acumulat 25% de investiţii, biocombustibil - 17%. SUA rămâne liderul mondial în investiţii de risc pentru dezvoltarea noilor tehnologii, dar îşi pierde poziţiile în dezvoltarea procesului de producţie în masă.
Investitorii în energie "verde" pot fi împărţiţi în două grupe, având strategii de investiţii foarte diferite. Primul grup include, în principal, fonduri de infrastructură, care cumpără proiecte realizate, de exemplu parcuri eoliene şi centrale solare. Aceşti investitori sunt interesaţi într-un venit anual stabil. Un exemplu de astfel de investitori "verzi" pot servi fondurile de pensii daneze, private şi publice. Două fonduri de pensii private, PensionDanmark şi PKA, au cumpărat 50% de acţiuni al celui mai mare parc de energie eoliană din Danemarca - Anholt. Până în 2013, parcul va produce 4% din energie electrică al ţării, venitul constant este asigurat prin ceea că statul a stabilit pentru el tarife fixe de vânzare ale energiei. PensionDanmark, care mai deţine încă 50% de acţiuni într-un alt parc eolian, Nysted, spune că investiţiile în energie regenerabilă sunt mai stabile, decât în hârtii de valoare.
Al doilea grup de investitori sunt fonduri cu capital de risc care investesc în companiile dezvoltând noi tehnologii energetice. Aceste investiţii sunt mult mai riscante, fondurile cumpăra acţiuni ale companiilor tehnologice în speranţa de a le vinde peste câţiva ani şi a câştiga din creşterea acţiunilor. De exemplu, Vinod Khosla, unul dintre fondatorii Sun Microsystems şi proprietarul fondului Khosla Ventures, a declarat într-un interviu pentru The Economist despre strategia lui: "Sunt interesat numai de proiectele în care riscul de eşec constituie doar 90%, dar care, în caz de succes, ar putea transforma întreaga infrastructură". Unul dintre cei mai respectaţi investitori din Silicon Valley, investeşte în proiecte de dezvoltare a combustibilului diesel produs de microbi, în baterii cuantice sau sisteme subterane pentru extragerea metanului din cărbune. "Schimbările climatice pentru mine nu sunt o chestiune morală. Eu le examinez ca un risc, la fel ca şi proliferarea nucleară sau terorismul. Businessul este obişnuit să se asigură împotriva riscurilor, şi noi nu cumpărăm nimic altul, decât o asigurare obligatorie", - spune Khosla.
Un alt domeniu important de investiţii este dezvoltarea unui nou tip de energie electrică. Reţeaua de energie electrică "inteligentă” smart grid este mai bine adaptată la fluctuaţiile de producere şi de consum al energiei şi ajută la salvarea energiei electrice. La utilizarea surselor alternative este imposibil să evităm fluctuaţiile, deoarece puterea generatorului eolian sau panoului solar depind de vremea meteo. Tehnologiile smart grid primesc în mai multe ţări investiţii publice, şi aici pe primul loc este China, cu 7.3 miliarde de dolari din partea statului în 2010, ceea ce face piaţa chineză foarte atractivă pentru dezvoltatorii.
"In teorie, energie solară care ajunge pe Pământ, este suficientă cu prisosinţă pentru a satisface nevoile omenirii în energie electrică. Problema actuală constă, în primul rând, în modul de distribuire a energiei obţinute, de stocare şi de transformare a procesului de fabricare a energiei curate în cel rentabil. Pentru ca noi surse de energie să joacă un rol important în mixul energetic la nivel mondial, avem nevoie de o noua economie energetică eficientă”, - spune prof. Bernd Rech. În opinia lui, nu există nici o sursă ideală unică de energie, care ar putea înlocui toate celelalte, fiind totodată complet sigură pentru mediul înconjurător. Provocarea este în crearea unei combinaţii de diverse surse şi consumul raţional al energiei.
Sursa: zelife.ru