MOLDOVENII.MD

”Hempcrete”: betonul ecologic realizat din… cannabis?

Cannabis? Adică marijuana, un drog interzis în cele mai multe țări? Da. Însă lumea uită că această plantă are și o altă denumire: cânepa. Care, iată, poate fi utilizată și în construcții. Mai multe detalii, în continuare.

PE SCURT – despre ”hempcrete”, materialul de construcții obținut din cânepă

Cânepa este o plantă înrudită cu marijuana, față de care nu este un drog, ci vine cu multiple avantaje practice. După ce a fost utilizată mii de ani în producerea sforii sau a pânzei, acum cânepa demonstrează că poate fi folosită cu succes și în construcții.

Prin amestecarea cu var și apă se obține ”hempcrete”, o pastă care poate fi turnată în forme. Se pot construi astfel pereți, dar, în principal, ”hempcrete” are un rol important în izolarea eficientă a unei clădiri. Printre avantaje se numără etanșeitatea foarte bună, rezistența la umezeală și proprietățile ignifuge.

Mai multe detalii, în continuare

În epoca modernă, cânepa este demonizată, fiind confundată cu plantele de cannabis sau marijuana. Despre care toată lumea știe că sunt droguri și care, în unele locuri (precum SUA), dau naștere unor dispute foarte aprinse privind avantajele sau dezavantajele lor. Însă, în ciuda similitudinilor vizuale, cânepa obișnuită conține doar 0,3% de THC (tetrahydrocannabiol, substanța responsabilă de efectul de drog al marijuanei), față de până la 10% în cazul cannabis-ului.

Deci a susține despre cânepă că este un drog este complet fals. În schimb, lumea tinde să uite că, timp de câteva mii de ani, cânepa a fost una dintre cele mai folositoare plante pentru omenire, având multiple utilizări: de la sfoară și hârtie până la obiecte de îmbrăcăminte și pânze pentru navele maritime. Iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece, iată, cânepa are un rol important și în domeniul construcțiilor.

Ce este noul material ”hempcrete”

Denumirea ”hempcrete” dorește, în mod voit, să sune apropiat de ”concrete” (în traducere beton), deoarece vorbim de un material de construcții care poate fi turnat ușor în cofraje. ”Hempcrete” se obține prin amestecarea cânepii cu var și apă – dar, atenție, în acest amestec se utilizează doar partea lemnoasă a tulpinii de cânepă.

”Betonul din cânepă” nu are rigiditatea structurală a betonului obișnuit, așa încât se utilizează fie ca alternativă la pereții din OSB, fie sub formă de cărămizi (după modelul chirpicilor). Însă cea mai largă utilizare o are ca soluție ecologică de izolare termică a pereților convenționali. Odată uscată pasta turnată în cofraje, ea devine etanșă, dar are excelenta proprietate de a permite peretului să ”respire”, rezistând cu brio la umezeală chiar și sute de ani.

Cel mai mare ”dezavantaj” al unei case la care s-a utilizat ”beton din cânepă”: poantele despre marijuana…

În plus, peretele din ”hempcrete” are o bună flexibilitate, ceea ce îl face rezistent în cazul cutremurelor, de exemplu. Apoi, pe lângă faptul că nu mucegăiește, nu este atacat nici dedăunători (de exemplu termite, inamicul principal al caselor din lemn). Nu în ultimul rând, are proprietăți ignifuge superioare altor materiale de izolație, cum ar fi vata minerală sau polistirenul, față de care este lipsită și de toxine.

Până acum, cele mai importante proiecte în care a fost utilizat ”betonul din cânepă” sunt câteva hoteluri din Franța, ba chiar și o casă pasivă construită pentru prințul Charles. Iar folosirea ”hempcrete” ca izolație ia amploare din ce în ce mai mult, în special în Europa, dar mai nou și în SUA.

Există, ce-i drept, și probleme care trebuie avute în vedere când se utilizează ”hempcrete”. În primul rând, dacă rețeta amestecului este eronată (în principal dacă nu e utilizată suficientă apă), izolația din ”hempcrete” se poate dezintegra rapid. Apoi grosimea pereților realizați din ”hempcrete” este mult mai mare decât a altor materiale de construcții moderne (cărămizi, BCA, etc.). Nu în ultimul rând, legislația și standardere din domeniul construcțiilor sunt încă neadaptate pentru utilizarea acestui ”beton din cânepă”.

Ce avantaje ecologice are ”hempcrete”

O particularitate importantă a ”betonului din cânepă” ține de reducerea drastică a poluării în producere. Betonul obișnuit, la fel ca și cimentul, se obține prin încălzirea la temperaturi foarte ridicate, ceea ce necesită un consum mare de energie. De altfel, se estimează că până la 10% din emisiile de CO2 cauzate de activitatea umană rezultă din producerea materialelor de construcție convenționale, cum ar fi betonul.

În cazul ”hempcrete”, producerea varului necesar este de sute de ori mai puțin poluantă decât a betonului. Iar partea lemnoasă a cânepii are proprietatea de a sechestra dioxid de carbon, deci impactul ”hempcrete” asupra mediului este extrem de redus. Mai ales că acest material este 100% reciclabil, putând fi reutilizat pentru construcția/izolarea unei noi clădiri.

Un alt factor important ține de modul sustenabil în care crește cânepa. Culturile de cânepă sunt similare celor de bambus, densitatea de plante fiind foarte mare pe metrul pătrat. Însă, față de bambus, cânepa poate crește în mai multe locuri pe planetă, fiind mult mai bine adaptată climei temperate. Nevoia de apă sau de fertilizatori este mai redusă, iar pesticidele (principalele responsabile de poluarea apelor) nu sunt necesare, cânepa având extrem de puțini dăunători.

Prin punerea la punct a procedeelor de obținere a ”hempcrete”, cânepa ar putea substitui total lemnul pentru construcții în viitorul apropiat. Cercetările în domeniu sunt axate pe obținerea unor fibre mult mai rezistente din tulpina cânepii. Astfel, ar putea fi realizate chiar și grinzi, având caracteristici superioare celor actuale, dar ar putea fi înlocuite toate componentele din lemn din construcțiile actuale, ceea ce ar face mai rentabile procesele de renovare și recondiționare.

Alte domenii de utilizare a cânepii

Hârtia celui mai cunoscut document din lume a fost realizată din cânepă

Cel mai mare avantaj al cânepii poate fi evitarea defrișării a milioane de hectare de păduri, deoarece această plantă este foarte utilă în industria producătoare de hârtie. Copacii au nevoie de o perioadă de creștere între 20 și 50 de ani până când pot fi utilizați comercial. Cânepa, în schimb, este gata pentru recoltare la numai 4 luni de la plantare.

Iar un hectar de cultură de cânepă furnizează materie primă pentru producerea unei cantități de hârtie de până la patru ori mai mare decât un hectar de pădure! Practic, dacă industria hârtiei s-ar reorienta către cânepă, n-ar mai fi necesară distrugerea unor mari suparfețe de păduri, deci s-ar reduce impactul negativ asupra mediului. În plus, producerea hârtiei din cânepă necesită mult mai puține chimicale toxice, iar procesele de reciclare a hărtiei obținute din cânepă sunt mai eficiente.

Bumbacul, pe lângă istoria asociată cu sclavagismul, presupune și un consum mare de apă, dar și de pesticide. Cânepa elimină aceste dezavantaje, plusând cu fibre mai rezistente

Cânepa este mai avantajoasă și față de bumbac: fibrele de cânepă sunt de zece ori mai rezistente, iar un hectar de cultură de cânepă are o productivitate dublă față de un hectar de bumbac (o suprafață de circa 50 km pătrați de cânepă ar putea asigura producerea a 100 de milioane de perechi de jeans!). Mai nou, fibrele de cânepă încep să devină interesante și pentru industria auto: de la tapițerii până la elemente ale panourilor caroseriei exterioare.

Extragerea proteinelor din semințele de cânepă este mai facilă și mai economică decât din cele de soia – 50% din masa unei plante mature de cânepă este reprezentată de semințe. Așa încât din cânepă pot fi obținute atât alimente bio (tofu, unt, etc.), dar și biocarburanți pentru motoare sau chiar un substitut pentru cărbuni – ceea ce ar putea însemna o alternativă accesibilă în țările care se bazează din plin pe termocentrale pentru producerea energiei electrice.

CONCLUZIE

Ar fi cazul să recunoaștem cât de mare este potențialul cânepii

Practic, culturile de cânepă pentru uz industrial ar putea satisface o multitudine de domenii, deoarece vorbim de o plantă versatilă și cu un grad foarte mare de utilizare a părților sale componente. În plus, aceste culturi au marele avantaj că nu afectează solul, oferind și o foarte bună productivitate.

Poate cel mai bun exemplu îl reprezintă suprafețele extrem de mari pe care cânepa sălbatică le ocupă în multe părți din Asia sau Europa – transformarea acestora în culturi cu scop industrial ar fi de preferat, deoarece marile avantaje ale cânepii sunt lipsa toxicității, faptul că e biodegradabilă și poate fi reciclată mult mai facil.

Pentru moment, acceptarea pe scară largă a cânepii ca o sursă ecologică pentru multe domenii industriale, cum este cel al construcțiilor, se lovește de probleme ținând de legislație – principalul motiv îl reprezintă opinia autorităților privind marijuana (care, de altfel, a demonstrat multe proprietăți curative). Odată surmontate aceste neclarități, industria cânepii poate deveni o afacere de trilioane de dolari. Și, în același timp, un business cu adevărat eco.

Sursa: ecoprofit.ro