Ideea Anastasiei este o stimulare a factorului uman. Nu există o idee mai bună decît omul în dezvoltare

Noi am publicat multă informație pe paginile portalului nostru despre tot ce descrie ideile, expuse în culegerea de cărți V. Megre „Cedrii sunători ai Rusiei”. Au fost publicate și materiale analitice și descriptive unice despre viața omului modern, în interiorul sistemului – „matrice”, despre intelectul artificial, care deja a captat mințile oamenilor și tehnica modelului societății. Noi ne înnoim mereu prin reportaje despre așezările ecologice. De asemenea, am descris foarte multe metode de construcție și interacțiune cu mediul ecologic viu, cu natura, renașterea căreia am examinat-o prin prisma moșiei de familie, unde omul trăiește pe pămînt, într-un mediu natal, firesc. Astăzi ne vom opri nemijlocit la om – făuritorul și stăpînul propriei fericiri.

Am văzut că ideea și visul Anastasiei este doar începutul, iar continuarea este omul, care își formează existența. Ea ne inspiră la acțiuni, la fapte. Visul Anastasiei este foarte frumos și sănătos, în condițiile societății noastre nesănătoase. În mare parte, este un punct de reper și un impuls, care are limite. Ea nu-și poate mișca susținătorii veșnic. În orice condiții, chiar și cele mai favorabile, va trebui să vă dezvoltați singuri și să căutați resurse în interiorul propriului „eu”, dar nu în afara lui. Nu veți reuși să contați mereu pe ea, fără a întreprinde acțiuni de realizarea visului. Trebuie să încercați să vă detașați și să mergeți cu propriii pași, cu propriul ritm și propriile picioare.

Idea Anastasiei este un mare dar. Dar numai un dar, nimic mai mult. Mai departe va trebui să mergeți cu el prin viață singuri, să înfrumusețați cu propriile merite și să purtați această idee demn printre oameni. Fața, spiritul și corpul este cea mai mare posibilitate de a oferi viață și continuitate acestui dar pentru ceilalți. Copiii voștri, casele voastre și atitudinea binevoitoare față de cei din jur devin acele instrumente, ce renasc și mențin focul acestei energii vii, dar nu invers. Nu are sens să vă acoperiți cu idea. Există doar fața, mîinile, demnitatea voastră, ceea ce luminează calea înainte.

Timpul, noapte înstelată și răsăritul minunat este pentru toți. Pămîntul se rotește la toți sub picioare mii de ani și ne oferă apa, ne hrănește și ne oferă binecuvîntarea pentru continuarea neamului, zîmbind mereu. Noi avem posibilitatea de a alege pentru prosperarea și înmulțirea bunurilor pe meleagurile natale. Ele sînt diferite și simple pînă la banalitate. Ele vă propun să vă odihniți de dubii, frică, gînduri fantastice, amintiri. Ele pur și simplu reies din nou, din bunătatea noastră, puterea și materia. Prin tot ce luminează ceea ce este important pentru oameni. Acestea pot fi chiar și niște obiecte făcute cu dragoste, poate fi o casă, în care e cald și comod, un cîntec sau o poezie, poate fi un om, încălzit și lăsat într-o stare nouă, cu perspective de viitor.

Dar asta trebuie să existe neapărat în viața omului, dar nu doar sub formă de idee. Transpuneți filozofia în propriile merite, cînd folosul ei este incontestabil. Toate celelalte sînt fleacuri, declarații fanatice. Gălăgie, care va rămîne doar gălăgie.

Nu trebuie să stricați nimic, nu trebuie să convingeți și să învățați pe nimeni. Altfel, veți obține încă o depresie în soarta oamenilor. Pur și simplu mergeți înainte, dragi prieteni din Așezările moșiilor de familie. Mergeți cu activitățile voastre spre o viață mai bună! Iată calea. Sănătatea și prosperitatea familiei, în care se veselesc și se joacă copiii, în moșia de familie, care pot distinge binele de rău, care răspund la invitația vie a naturii de a trece sub ocrotirea ei, care pot prețui prietenia și dragostea. Gospodăriile voastre consolidate vă vor arăta calea spre adevărata libertate de capital și derivatele lui. Altruismul bazat pe evenimente reale, va explicat motivele și aspirațiile sufletului mai bine decît aparatul verbal sub orice declarații pe această temă. Iar istoriile hazlii și simțul umorului vor deveni surse de inspirație. Pentru a vă întreba.

- Ce te-a făcut atît de atractiv? Unde ai crescut și de unde ești? Cum ai devenit ceea ce ești?

Momentul în care ești întrebat, prezinți interes este acea graniță pentru care ești responsabil. Pe asta și se construiește gratitudinea față de ideea, care s-a implementat în univers prin explozia focului tău, a căldurii tale. Viața constă în ardere, dar nu în zgomot.

P.S.

Sub cerul Elbrusului, simțeam o mare bucurie pentru că un om din celălalt capăt al Rusiei m-a rugat să-i expedieze poza pe internet a plantelor pentru ceai, pe care le poate culege și testa. El știa exact că va primi un răspuns, și că împreună cu toată familia va experimenta prin culegerea plantelor pentru a savura un ceai în cercul prietenilor și apropiaților.

O companie veselă își întîmpina din nou oaspeții la locul preferat de odihnă, pentru a nu se despărți ci a deveni vecini pentru totdeauna în lumea, unde totul inspiră dragostă și care îi așteaptă pe toți care va bate și va intra acolo să făurească viața.

Anna Kunț