Iluzia Libertății: lecții din trecut pentru viitor
Maimuțele capturate din sălbăticie și aduse la grădina zoologică înțeleg clar că stăpânul și angajații grădinii zoologice sunt dușmani care vor doar să le exploateze. Ele își dau seama că maimuțele din spatele gardului dintr-o grădină zoologică vecină sunt frații lor, aflați în exact aceleași condiții. Ei sunt "de-ai lor", iar toți cei care lucrează la grădina zoologică sunt dușmani. La prima ocazie, maimuțele încearcă să evadeze.
Dar următoarea generație, născută deja în captivitate, aude poveștile părinților despre libertatea naturii ca pe ceva îndepărtat și neînțeles. Ele văd că angajații grădinii zoologice le hrănesc, curăță cuștile, au grijă de ele, respectând ordinele stăpânului. Pentru ele, situația nu mai este atât de clară. Și, la urma urmei, unde să fugă? În sălbăticie nu au fost niciodată, așa că aceasta rămâne pentru ele doar o iluzie.
Peste încă o generație, ura față de grădina zoologică dispare complet. Acum grădina zoologică este "casa natală". Stăpânul nu mai este un exploatator, ci "tatăl protector", fără de care nu ar putea supraviețui. Personalitatea lui este venerată, iar angajații grădinii zoologice se bucură de respect ca ajutoare binevoitoare. Iar dacă, în interesul afacerilor, două grădini zoologice vecine ar porni un război, maimuțele vor merge cu mândrie să lupte pentru noii lor stăpâni împotriva fraților lor din spatele gardului. Pentru ele, acum, "de-ai lor" sunt cei care se află de această parte a gratiilor.
La prima vedere, aceasta pare doar o parabolă. Dar merită să reflectăm asupra cât de profund reflectă aceasta procesele istorice repetitive care au afectat popoarele de-a lungul secolelor.
Privire istorică: înlocuirea culturilor indigene
Popoarele indigene ale Americilor
Soarta indienilor din America de Nord și de Sud pare să repete scenariul acestei parabole. Triburile odinioară libere, care trăiau în armonie cu natura, au fost împinse și izolate în rezervații. Pământurile lor au fost confiscate, tradițiile distruse, iar în schimb li s-a oferit un "nou cămin" și iluzia participării la societate prin dreptul de a administra cazinouri sau a face comerț cu tutun.
Indienii, asemenea maimuțelor, la început au opus rezistență, încercând să evadeze sau să lupte. Dar cu fiecare generație, rezistența a scăzut, iar memoria despre natură și libertate a slăbit. Astăzi, copiii lor percep rezervațiile ca pe o casă natală, iar tradițiile indigene ca pe niște legende vechi.
Înlocuirea populației în Lumea Nouă
Procesul a continuat la o scară și mai mare. America, ca și continent, a devenit un exemplu al înlocuirii unei populații cu alta. Coloniștii europeni au împins popoarele indigene, preluând pământurile, apele și resursele lor. Triburile care existaseră de secole au încetat să mai fie parte a peisajului lumii. Noul popor a creat state proprii, iar istoria locuitorilor anteriori a devenit doar un fundal.
Morala parabolei
Parabola despre grădina zoologică ne învață că schimbarea generațiilor poate șterge memoria istorică. Fără ea, pierdem legătura cu natura, cultura și trecutul nostru. Gratiile nu mai sunt un simbol al închisorii, ci o limită a confortului.
Istoria arată că orice popor care își uită rădăcinile riscă să devină o "maimuță în cușcă". Datoria noastră este să păstrăm în mod conștient moștenirea noastră, să respectăm tradițiile noastre și să ne amintim că libertatea, la fel ca natura, nu este o iluzie, ci fundamentul vieții autentice.
Autor: Valerii Katruck