În industria energetică schimbările sunt iminente

După dezastrul din Japonia, Germania tinde să termine cu energia nucleară timp de un deceniu.

Decizia a fost luată mai devreme decât era de aşteptat şi a fost un semnal echivalent pentru toată lumea: Germania încearcă să facă o schimbare în politica ei energetică şi tinde să termine cu energia nucleară. În 2022, cel mai târziu, ar trebui să fie oprită ultima din cele 17 centralele nucleare, care funcţionează în prezent - decizia a fost luată de către coaliţia de guvernare. Astfel , guvernul urmează recomandările comisiei pentru probleme etice în politica energetică ("securitatea aprovizionării cu energie"), care consideră posibilă ieşirea din energia nucleară într-un deceniu. "Vrem ca energia electrică a viitorului să fie inofensivă, precum şi sigură şi la preţuri accesibile", - a declarat cancelarul Angela Merkel la sfârşitul lunii mai, atunci când a acceptat raportul comisiei. Comisia compusă din 17 experţi conduşi de profesorul Matthias Kleiner, preşedintele Societăţii de cercetare ştiinţifică şi profesorul Klaus Töpfer, fostul ministru federal al Mediului, Protecţiei Naturii şi Siguranţei Nucleare şi fostul şef al Programului ONU pentru Mediul Înconjurător (UNEP), a prezentat pe 48 de pagini viziunea unei soluţii ambiţioase la această "problemă socială". Din motive etice, centralele nucleare din Germania trebuie să lucreze numai până când nu va apărea oportunitatea de a le înlocui cu metode mai puţin riscante de producere a energiei electrice. Acest lucru înseamnă că acum vor fi oprite şapte centrale nucleare cele mai vechi şi staţiunea din Krummel, deoarece energia electrică produsă de ele în valoare de 8,5 GW poate fi obţinută din alte surse, mai puţin riscante. Treptat va veni rândul si altor centrale atomice. Prioritatea va fi stabilită de riscul pe care îl prezintă fiecare centrală atomică aparte şi importanţa lor pentru reţea de putere regională. În 2021 cea mai mare parte de centrale electrice nucleare ar trebui să fie oprite. Trei centrale nucleare vor funcţiona până în 2022, dacă schimbările vor necesita mai mult timp decât era preconizat. Volumul de energie generată de centrale nucleare oprite ar trebui să fie compensat prin utilizarea mai eficientă a energiei, creşterea utilizării surselor de energie regenerabile (SER) şi utilizarea inovatoare a combustibililor fosili, precum şi un concept nou privind aşa-numita piaţă a capacităţilor energetice. Comisia subliniază faptul că stoparea producţiei de energie nucleară este posibilă fără a efectua nişte paşi în domeniul protecţiei climei.

Schimbările în domeniul politicii energetice din Germania, ar trebui să fie evaluate ca o consecinţă directă a evenimentelor din Japonia. La începutul lunii martie în 2011 în urma unui cutremur puternic şi tsunami la centrala atomică "Fukushima" s-a produs un accident major: structurile de apărare nu au mai fost capabile s-o neutralizeze. Tulburările în Germania au fost cauzate de consecinţele grave apărute în urma cutremurului - o inundaţie teribilă şi o catastrofă nucleară: zona din jurul centralei a fost atât de grav poluată , încât teritoriul în raza de 20 km a fost declarat zona interzisă şi mai mult de 85.000 de persoane au fost evacuate.

Noi nu putem pur şi simplu trece la afacerile curente", - a declarat la mijlocul lunii martie la Berlin Angela Merkel. - Accidentul de la centrala nucleară "Fukushima" a condus în Germania la o reevaluare fundamentală a riscului cauzat de centralele nucleare. Pe 15 martie 2011 guvernul a anunţat un moratoriu privind activitatea celor mai vechi şapte centrale nucleare germane. Pentru început ele au fost oprite pe trei luni. Motivul a fost următorul: aceste centrale au fost date în exploatare în anii 70 şi nivelul lor de securitate este mai inferior decât a celor care au fost construite ulterior. Unele dintre ele sunt dotate cu cazane de fierbere a apei şi construite aproape ca şi vechile reactoare din "Fukushima". Moratoriul a fost folosit pentru o nouă evaluare a riscurilor. Guvernul federal a pus această sarcină pe seama a două comisii: comisia pentru probleme de siguranţă nucleară, subordonată Ministerului Federal al Mediului, şi comisia menţionată mai sus pentru aspectele etice ale politicii energetice, care a fost însărcinată cu verificarea critică a stării de 17 centrale nucleare. Experţii au dat o evaluare foarte diferenţiată a fiecărei staţiei. În general, ei au constatat un grad ridicat de fiabilitate, a declarat preşedintele Comisiei, profesorul Rudolf Wieland. Cu toate acestea, nici una dintre centralele nucleare germane nu a îndeplinit toate criteriile de cel mai înalt grad de securitate 3, stabilit de comisie. Acest nivel de securitate presupune că centrala nucleară ar trebuie să reziste la căderea unei aeronave mari. Comisia ar trebui să răspundă încă la o întrebare a cancelarului federal: "Cum este posibilă trecerea rezonabilă şi utilă de la energia nucleară la epoca energiei produse din surse regenerabile?"

Datorită unei întorsături în politica energetică, Angela Merkel intenţionează ca Germania să devină un model pentru lume. Germania - ca prima naţiune industrială - poate deveni un pionier în trecerea la energia regenerabilă, a declarat cancelarul federal pe 30 mai la Berlin. Cu toate acestea, pentru a efectua acest lucru, ar trebuie să fie introduse modificări în primul rând, în legea energiei atomice, legea privind expansiunea accelerată a reţelelor electrice, în legislaţia din domeniul construcţiilor, în prevederile Fondului de energie curată,etc. care vor fi aprobate de Bundestag. Comisia a menţionat potenţialul economic şi tehnic enorm, care se deschide, la rândul său, pentru economia germană. "Germania ar demonstra comunităţii internaţionale că retragerea de la energia nucleară este o şansă pentru o economie de înaltă performanţă. În cadrul summit-ul "Grupului celor Opt", Angela Merkel a ridicat tema securităţii centralelor nucleare. Ţările industriale şi Rusia au convenit să verifice în mod regulat standardele de siguranţă la centralele nucleare şi să efectueze teste a situaţiilor de stres după modelul UE. Japonia a declarat ferm angajamentul faţă de energie regenerabilă şi creşterea eficienţei energetice.

Şanse la o schimbare de succes în politică energetică din Germania sunt mari. Din 1990 cota energiei electrice verzi a crescut de la 5% până la 17% în prezent. Acesta este cel mai bun rezultat din lume. Scopul guvernului federal este de a obţine o rată de 35%. Sunt planificate, în special, dezvoltarea energiei eoliene, în special, datorită parcurilor eoliene offshore construite în Marea Nordului şi Marea Baltică, precum şi extinderea alimentării cu energie electrică de înaltă tensiune cu aproximativ 10%. Astfel, energia electrică curată produsă în partea de nord a Germaniei, ar trebui să fie efectiv livrată consumatorilor din sud-vestul ţării. În plus, este planificată extinderea programelor care vizează salubrizarea termică a clădirilor. Acest lucru este deosebit de important în cadrul conceptul global energetic: clădirile consumă aproximativ 40% din energie, reorganizarea lor ar putea aduce o contribuţie semnificativă în îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Ca urmare, în acest sector va scădea consumul gazelor naturale, care, de asemenea, vor fi folosite tot mai mult pentru a produce energie electrică. Centralele electrice care funcţionează pe gaze şi pot mări şi reduce capacităţile, sunt cele mai potrivite pentru a compensa o aprovizionare instabilă a energiei curate la reţeaua de la instalaţiile eoliene şi solare.