În ultimii 20 de ani în Rusia au apărut aproximativ 200 de aşezări ecologice

Secvenţe de la masa rotundă consacrată aşezărilor ecologice organizată de Camera Publică a FR.

După cum a menţionat Fedor Lazutin, președintele Asociației de Aşezări Ecologice din Rusia, toate localităţile de acest tip au următoarele caracteristici: agricultura ecologică (care nu este dăunătoare pentru natură), utilizarea surselor alternative de energie (turbine eoliene, panouri solare), restabilirea mediului înconjurător (plantații forestiere), car sharing (auto-partajare – trad.) precum și a aparatelor electrocasnice (maşini de spălat şi altele).

"În total, în baza de date sunt incluse 262 de aşezări, însă nu se poate spune că toate aceste localităţi există, dar, la sigur, în Rusia sunt aproximativ 200 de eco-sate în care locuiesc aproximativ 20 de mii de oameni", - a declarat seful Grupului de Cercetare Ţircon, Igor Zadorin.

Potrivit studiului de cercetare, în anii 1990 au apărut aproximativ 4% din așezări, în perioada 2000 - 2010 - 36%. Totodată, după cum a menționat Zadorin, numărul de așezări continuă să crească : în anii 2011-2012 au fost întemeiate 6% din totalul înregistrat.

"Aproape jumătate din așezări sunt concentrate în 11 regiuni ale Rusiei. Cele mai multe localități din Districtul Federal Central se află în regiunile Tula, Vladimir, Iaroslavl, Kaluga, Smolensk”, - a specificat Zadorin. Dlui, de asemenea, a menționat că 18% se află în Districtul Federal Volga, 40% - în Districtul Federal Central şi 14% - în Siberia.

Datele au fost obținute în timpul anchetei sociologice a aşezărilor ecologe din Rusia, efectuate cu participarea Institutului pentru proiecte publice din mai până în septembrie 2012.

În timpul mesei rotunde pe tema "Aşezările ecologice din Rusia: underground social sau puncte promiţătoare de creştere"președintele Comisiei pentru politica socială, relațiile de muncă și calitatea vieții a cetățenilor, Elena Topoleva, a atras atenţia persoanelor publice, ecologiștilor și înşişi locuitorilor ai eco-satelor, la faptul că alegerea vieţii în aşezare ecologică este o manifestare a responsabilității sociale a cetățenilor pentru starea mediului înconjurător. Însă aşezările ecologice din Rusia nu se vor dezvolta durabil până când nu va fi creată imaginea publică a acestor localităţi, a menţionat Elena Topoleva. - Nu putem vorbi nici despre imaginea negativă sau pozitivă a eco-satelor, ea pur şi simplu nu există”.

Rezultatele cercetărilor indică faptul că toate localitățile sunt "independente": în aproape toate sunt dezvoltate creşterea animalelor, agricultura, producerea alimentelor de către fermieri și chiar mass-media proprii. Șeful grupului de cercetare "Ţircon", Igor Zadorin, a precizat că în urma interviurilor cu eco-coloniştii, cercetătorii au ajuns la concluzia că mutarea în zonele rurale se explică prin starea proastă a mediului urban. Printre motivele de mutare în aşezarea ecologică, Fedor Lazutin a menţionat sensibilizarea populaţiei faţă de un dezastru ecologic inevitabil.

"Aşezările ecologice nu sunt o migrație socială, ci o încercare de a găsi noi calităţi de viaţă", - a spus Igor Zadorin. Potrivit acestuia, pentru dezvoltarea ulterioară a eco-localităţilor sunt necesare resurse administrative și sprijinul comunităţilor de afaceri și al societății. În plus, între locuitorii aşezărilor ecologice nu există o viziune unică a dezvoltării ulterioare: unii sunt adepții bazelor conservatoare ale vieții rurale, în timp ce alţii, folosesc cele mai recente tehnologii hi-tech (de exemplu, dispozitive de economisire a energiei). Iar, în eco-sate nu se poate trăi fără o relație strânsă între vecini şi respectarea principiilor de ajutor reciproc. Potrivit expertului, imposibilitatea de co-existență a astfel de ideologii în rândul rezidenților eco-localităţilor împiedică dezvoltarea acestui fenomen social.

Reprezentanții parteneriatului non-comercial pentru susţinerea aşezărilor ecologice "Rețeaua eco-aşezărilor și inițiative ecologice" au indicat în propunerile lor printre domeniile cheie, dezvoltarea și introducerea tehnologiilor de economisire a resurselor naturale, păstrarea și conservarea pădurilor. Ei au propus ca în Codul Silvic al FR să fie introdus termenul "pădurile sociale". Acestea ar trebui să includă resursele forestiere necesare pentru viaţa și dezvoltarea comunităților rurale. Totodată, pentru popoarele indigene, comunitățile rurale și rezidenții aşezărilor ecologice să fie stabilită o ordine specială de folosire a "pădurilor sociale".

La sfârșitul mesei rotunde, experții au elaborat recomandări pentru dezvoltarea eco-aşezărilor din Rusia și răspândirea experienței pozitive pentru a crea noi așezări.