MOLDOVENII.MD

Influența muzicii asupra organismului uman

„Fără muzică, viața ar fi o greșeală.” – F. Nietzsche

În antichitate se evidențiau trei direcții prin care muzica influența organismul uman:

1. asupra esenței spirituale a omului;
2. asupra inteligenței;
3. asupra corpului fizic.

Muzica amplifică orice bucurie, calmează orice tristețe, alungă bolile și ameliorează durerea.

Istoria păstrează informații conform cărora multe personalități istorice foloseau tehnici de muzicoterapie. Esculap trata radiculita cu sunete puternice de trompetă; într-o zi, muzica sa a readus rațiunea unui nebun. Marele medic al antichității, Avicenna, considera melodia un mod „ne-medicinal” de vindecare, alături de dietă, mirosuri și râs. Omul, ca parte a Universului, ajustându-se prin melodii frumoase la sunetele armonioase ale Cosmosului, dobândește forță spirituală și sănătate fizică. Așa susțin tratatele antice.

Această înțelegere a muzicii este confirmată treptat și de știința modernă: încă din secolul XIX s-au acumulat informații esențiale despre impactul muzicii asupra omului și organismelor vii, obținute prin cercetări experimentale.

Datele științifice arată că muzica este o sursă puternică de energie ce influențează omul. Creatorul farmacologiei muzicale, omul de știință american Robert Schofler, recomandă, în scop terapeutic, ascultarea tuturor simfoniilor lui Ceaikovski și uverturilor lui Mozart, precum și „Regele pădurii” de Schubert sau „Oda Bucuriei” din Simfonia a IX-a a lui Beethoven. Schofler afirmă că aceste lucrări accelerează procesul de vindecare.

Cercetători din Samarkand au ajuns la concluzia că sunetele flautului piccolo și ale clarinetului îmbunătățesc circulația sanguină, iar melodiile lente și line ale instrumentelor cu coarde scad tensiunea arterială.

Conform oamenilor de știință francezi, „Daphnis și Chloe” de Ravel poate fi recomandată persoanelor cu alcoolism, iar muzica lui Handel „stabilește” comportamentul schizofrenicilor. Pediatrii unui centru de tratament pentru copii descriu influența muzicii asupra femeilor însărcinate: muzica clasică contribuie excelent la formarea structurii osoase a fătului. Sub sunetele muzicii armonioase, copilul se va dezvolta armonios, atât spiritual, cât și fizic. Cercetările centrului arată că vibrațiile muzicale influențează întregul organism. Este recomandată în mod special viitoarelor mame muzica lui Mozart, considerată un fenomen în domeniul influenței muzicii asupra organismelor vii. Experimentele au confirmat acest lucru: după 10 minute de ascultare a muzicii pentru pian a lui Mozart, testele au arătat creșterea coeficientului de inteligență al studenților cu 8–9 puncte.

S-a demonstrat că melodii lirice precum cele ale lui Ceaikovski, mazurci ale lui Chopin sau rapsodiile lui Liszt ajută la depășirea dificultăților, la înfrângerea durerii și la dobândirea rezistenței sufletești.

Muzica poate atât să ridice mintea la noi culmi, cât și să o coboare la niveluri de neînchipuită ignoranță. Celebrul compozitor Andrei Petrov spunea că „popularele sunt un fenomen impus din exterior, prin care ni se vrea transformată țara într-o țară de lumea a treia.”

Dintre toate sunetele, omul este cel mai influențat de sunetele produse de propria voce. Popularele sunt codificate. De asemenea, tinerii care ascultă intens pop, rock sau rap (ritmul acestor muzici fiind aproximativ 150 de bătăi pe minut) intră într-o zonă de frecvențe „șamanice” (ritmul undelor delta cerebrale, observate pe electroencefalogramă în starea de somn, trans profund sau comă).

„Influența muzicii asupra copiilor este benefică, și cu cât mai devreme o experimentează, cu atât mai bine pentru ei.” – V.G. Belinski

În prezent, comercializarea culturii a creat condiții mai puțin favorabile pentru muzica adevărat artistică și morală, cum este muzica clasică. Fără un public cultivat, arta muzicală rămâne neapreciată. Fluxul mediatic corupe conștiința artistică a copiilor; cu cât cerințele muzicale sunt mai primitive, cu atât mai mult spațiu primește showbiz-ul.

Interacțiunea cu lumea sunetelor este disponibilă copiilor din primele clipe de viață. Cercetările arată că percepția se activează încă din perioada prenatală. În această perioadă, apoi în copilăria timpurie, copiii care ascultă muzică în mod regulat dezvoltă sensibilitate emoțională și conexiunea cu mediul exterior.

Muzica clasică întărește neuronii creierului copilului, creează legături solide între emisferele cerebrale, favorizând dezvoltarea abilităților mentale și învățarea limbilor străine. Cercetătorii de la Universitatea din Chieti, Italia, au demonstrat „efectul Vivaldi”: ascultarea regulată a lucrării sale „Anotimpurile” îmbunătățește memoria.

Numeroase studii internaționale confirmă că muzica clasică armonizează starea psihologică a copilului și dezvoltă creativitatea, imaginația, atenția, inteligența, comunicarea și chiar limbajul.

Ce muzică să ascultăm pentru copii? Nu există un răspuns exact, dar majoritatea recomandă muzica clasică, în special Vivaldi, Liszt, Wagner, Schubert, Ceaikovski, Chopin. Este de remarcat efectul vindecător remarcabil al muzicii lui Mozart. Copiii expuși muzicii sale se dezvoltă mai rapid intelectual și emoțional.

Muzica lui Mozart depășește ca putere vindecătoare multe alte lucrări muzicale. Ea restabilește echilibrul energetic, creează armonie în organism și influențează pozitiv activitatea cerebrală. Scara tonală a muzicii lui Mozart se apropie de timbrul vocii umane, iar tranzițiile sale unice de 30 de secunde se sincronizează cu bioritmul emisferelor cerebrale.

În prezent, oamenii de știință studiază efectele vindecătoare ale muzicii asupra organismului:

— în zootehnie, încă din perioada sovietică s-a observat creșterea producției de lapte la vaci ascultând muzică clasică la radio; muzica clasică accelerează creșterea grâului;
— ascultarea muzicii clasice reduce durerea fizică (esentială în reumatism);
— pacienții care ascultă muzică clasică se vindecă de două ori mai repede decât cei care nu ascultă;
— delfinii ascultă cu plăcere muzică clasică, iar rechinii se apropie de sursa de sunet;
— plantele își desfășoară frunzele și petalele mai repede sub muzică clasică.

Și, în final: influența muzicii asupra apei. Apa se structurează în funcție de vibrațiile externe. După „ascultarea” simfoniilor lui Mozart, apa formează cristale frumoase, corecte, cu raze vizibile. Rock-ul greu, dimpotrivă, distruge cristalele.

Igor Sokolov