Înţelepciunea şi conştiinţa insectelor au fost subestimate
Înţelepciunea şi conştiinţa insectelor au fost subestimate
O capodoperă mică a naturii: creierului albinei, cu un volum de doar 1 mm3, conţine lobuli vizuale (părţi LA, ME, şi LO), programate pentru identificarea culorii, detecţiile mişcării, identificarea laturilor şi fixarea polarizării, organismul de ciuperci (MB), responsabil pentru învăţare şi memorie, cupe (Ca), inclusiv neuroni necesari pentru percepţia efectelor mecanice, cotele antenale (AL) şi un număr de alte departamente specializate.
Insectele pot fi la fel de inteligente ca şi anima de dimensiuni mari. Acest lucru dovedeşte un studiu realizat de către experţii de la Universitatea Reginei Maria (Queen Mary) din Londra, şi Universitatea din Cambridge (University of Cambridge).
Un miligram de greutate şi mai puţin de un milion de celule nervoase – astfel este creierul albinei. Este dificil să ne imaginăm că, pe această bază se poate "construi" o minte cât de cât dezvoltată. Pentru comparaţie: creierul uman al unui adult cântăreşte aproximativ 1,3 kg şi conţine 85 miliarde de neuroni.
Cu toate acestea, britanicii considă că dimensiunea nu este totul. Ei au programat modele computerizate, bazate pe informaţii despre anatomia si fiziologia sistemului nervos al insectelor, cu accent principal asupra albinelor, şi, de asemenea, au ţinut cont în munca lor de zeci de aptitudini necesare ale acestor creaturi, de comportamentul lor complex şi de învăţare.
Modelând funcţionarea circuitelor neuronale, autorii lucrării au calculat că pentru capacitatea de cont simplu animalul are nevoie numai de câteva sute de celule nervoase. Pentru a avea conştiinţă, aveţi nevoie de câteva mii de celule, adaugă Mail Online. Aici, trebuie să menţionăm că, însuşi termenul "conştiinţă" – este destul de larg şi imprecis, în special, atunci când vorbim despre aspectul său filosofic. Dar să presupunem, că vorbim în primul rând despre activitatea cognitivă.
Albini pot număra şi distinge feţele oamenilor
De asemenea, autorii studiului au tras o paralelă între insecte (de exemplu, aceleaşi albinele) şi vertebrate mari. S-a format imaginea următoare: capacitatea de a învăţa, clasifica, memoriza amintiri asociative este inerentă şi albinelor, şi animalelor mari, deşi în grad diferit.
Când biologii au încercat să determină numeric această diferenţă, au ajuns la o concluzie că lista secvenţelor complexe de acţiuni la mamifere este doar de trei ori mai mare decât la albine. În timp ce diferenţa dintre numărul de neuroni este de zeci de mii de ori. Surplusul de neuroni şi creierul supradimensionat la animale autorii explică nu numai prin intelectul mare (deşi şi acest factor este prezent), ci şi prin sistemul senzorial mult mai dezvoltat şi o serie de constrângeri fiziologice.
De exemplu, un număr mai mare de receptori pentru lumină în sistemul vizual duce la o creştere semnificativă a numărului de neuroni din cortexul vizual, care este esenţial pentru asimilarea informaţiilor. Rezultă o posibilitate mai mare pentru vedere: o claritate mai mare, o capacitate mai mare de a identifica obiecte şi mişcări, o diferenţiere mai bună de nuanţe, şi alte îmbunătăţiri similare.
Sau, de exemplu, zonele motorice ale creierului. Un număr mai mare de neuroni este necesar pentru controlul a unui număr mare de muşchi (precum şi pentru a gestiona o masă mai mare de muşchi, care necesită o anumită energie).
Există şi alte exemple, cînd creierul mărit în greutate şi complexitatea structurii, oferă fiinţei vii avantaje, care în mod direct nu sunt legate de intelect (de exemplu, numărul de mirosuri identificabile). De aceea, susţin britanicii, un număr mai mare de celule nervoase la animale mari în comparaţie cu insecte nu duce la creşterea minţii la aceeaşi scară, la capacitatea de a păstra amintiri, şi aşa mai departe.
”Animalele cu un creier mare nu sunt neapărat mai înţelepţi - spune Lars Chittka de la Universitatea Reginei Maria, care a publicat în Current Biology, împreună cu Jeremy Niven din Cambridge, rezultatele acestui studiu.
- Într-un creier mare, deseori găsim nu o complexitate mare, ci pur şi simplu o repetare nesfârşită a aceluiaşi circuit neuronal. Acest lucru poate adăuga mai multe detalii în amintiri, imagini sau sunete, însă nu adaugă gradul complexităţii. Dacă utilizăm analogia cu un computer, creierul mare poate însemna deseorii mai multe discuri rigide, dar nu neapărat procesoare cele mai bune.
În continuare, cercetătorii explică faptul că pentru nivelul de inteligenţă, pare mult mai important nu numărul de neuroni din creier, ci “relaţiile lor raţionale”, modularitatea creierului.
Aproximativ vorbind, albinele storc tot ce este posibil din acele fărămituri de neuroni, pe care ele le au, în timp ce animalele mari îşi pot permite luxul de surplus. Şi de aici devin clare detaliile uimitoare despre inteligenţa albinelor.